Cum se invata sau nu artele in alte parti - interviu aproape oficial cu un prieten

Eric Rodriguez este student in anul III la Paris VIII, Saint-Denis, specializarea Arte Plastice. A absolvit si una dintre scolile preparatorii de arta, obligatorii pentru cei ce nu au obtinut un bacalaureat in arte ce permite inscrierea directa la o facultate de profil.
Discutia noastra (on-line si in limba franceza) s-a desfasurat fara sa urmeze un plan stabilit inainte si fara a avea pretentia surprinderii cu acuratete a sistemului de invatamant superior francez - firul conducator a fost curiozitatea.
Asadar:
A. - Incepe interviul! O sa implinesti 25 de ani?
E. - Ce-i asta?
A. - O sa vorbim despre scoala. Doar despre scoala.
E. - Bine. Atunci ascult.
A. - Sinteti un artist, domnule Rodriguez?
E. - Hmmm, nu, slava domnului.
A. - Atunci ce faceti la o facultate de arte? (Nu te gandi prea mult.)
E. - Invat arta pentru ca nu cunosc mai nimic despre ea, iata de ce sint la o facultate de arte: pentru ca nu stiu nimic.
A. - Cam ca Socrate?
E. - Mda, poate!
A. - Si ce va invata la facultatea de arte?
E. - Pai, destul de multa teorie dar si lucruri practice. De fapt, pot alege ce vreau sa studiez.
A. - Asta e un lucru important.
E. - Este.
A. - Ai spune ca va invata libertatea de a alege?
E. - Probabil ca e vorba si despre asta. Totusi, cred ca ceea ce ne conduce e comoditatea - si pe studenti, dar si pe profesori. In definitiv e mai simplu pentru toata lumea ca studentii sa aleaga ce vor sa studieze.
A. - Stii ca in Romania nu se alege. Lucrurile sint stabilite de mult timp. Si varianta asta e comoda, fara batai de cap pentru niciuna dintre parti.
E. - Poate. Dar macar esti mai motivat daca tu ai ales cursurile pe care le vei urma.
E. - De fapt, aici la Paris VIII e o situatie mai speciala. Sintem "moderni"!
A. - Daca ai putea alege intre sistemul romanesc si cel de-acolo, pe care l-ai alege?
E. - Pe cel de-aici.
A. - Poti sa-mi vorbesti putin despre facultatea ta?
E. - Putin, da. Ce-ai vrea sa stii?
A. - Titulatura, specializarile.
E. - Paris VIII, Saint-Denis. Sint multe specializari.
A. - Se studiaza numai arte?
E. - Nu, sint arte, audio-video, filosofie, litere, economie, mai multe. De fapt, fiecare student trebuie sa urmeze in primul an doua cursuri de la o alta specializare.
A. - Ai spus ca sinteti "moderni", "speciali".
E. - Da. Facultatea insasi e noua.
A. - Cu ce sinteti mai moderni decat altii?
E. - Cursurile sint orientate spre arta moderna si contemporana. La Sorbona, de exemplu, e diferit.
A. - La ce esti student, de fapt?
E. - Licenta in arte plastice.
A. - Prin arte plastice intelegeti pictura, sculptura?
E. - Nu neaparat, arte plastice in general: pictura, sculptura, arta conceptuala, teoria generala a artei, filosofia artei, estetica, istoria artei, cursuri despre expozitii, muzee, cursuri de istorie.
A. - Si toata lumea urmeaza toate cursurile astea?
E. - Nu, trebuie urmat un anumit numar de cursuri, la alegere.
A. - Deci poti sa urmezi si cursurile de pictura si pe cele de sculptura in acelasi timp?
E. - Da, poti sa faci aproape tot ce doresti, pentru ca exista multe posibilitati, multe optiuni. Iti folosesti timpul cum doresti, te duci la cursurile la care vrei sa participi.
A. - Nu exista directii, module cu structura fixa?
E. - Ba da, toti studentii urmeaza cateva cursuri comune. Cum ar fi istoria artei. Dar chiar si in acest caz situatia variaza in functie de profesor.
A. - Mai ales materiile teoretice sint in comun?
E. - Exact, cursurile teoretice trebuie urmate. Dar, repet, continutul difera in functie de profesor. De exemplu, la istoria artei poti studia arta moderna sau arta veche, desi titulatura e aceeasi.
A. - Nu e obligatoriu sa parcurgi toata istoria artei, cronologic? Poti urma doar istoria artei moderne?
E. - Nu e obligatoriu neaparat sa mergi la toate cursurile de istoria artei, dar, in general, sint putine cazuri in care reusesti sa "scapi" de arta veche. Mai ales in primii ani.
A. - Ce inseamna arta veche?
E. - In primul an eu am facut arta renasterii.
A. - Dar goticul?
E. - N-am facut nimic despre arta medievala.
A. - Arta bizantina?
E. - Ha ha ha!
A. - Ce e?
E. - Nu e tocmai riguroasa structura cursului de arta veche.
A. - Ce faceti atunci?
E. - De exemplu, e un curs de perspectiva.
A. - Arta greaca?
E. - Nici un grec.
A. - Pai ce e totusi arta veche?
E. - Se fac mai ales lucruri care ne permit sa reflectam la propria noastra viziune, sa ne formam o viziune personala. Cred. Arta veche e de fapt toata arta dinaintea artei moderne. Totusi, nu poti finaliza un masterat fara sa fi urmat si cursurile de arta veche.
A. - Aici arta veche e ceva mai mult decat Renasterea.
E. - Mda, noi sintem mai inculti! E vorba de luxul comoditatii!
A. - (Da, civilizatia europeana inseamna si luxul comoditatii.)
E. - Tot la arta veche poti asimila si arta chineza: e un curs de exemplu care trateaza caligrafia. Dar nu e vorba de istoria artei chineze.
A. - Nu sinteti putin cam dezorganizati?
E. - Bineinteles! De-aici vine si renumele acestei facultati - e foarte deschisa, libera.
A. - Deschisa spre ce?
E. - Spre modern, modern in sensul de contemporan, de actual. Multi oameni din lumea artelor de astazi au studiat aici. De fapt cei ce au facut mai mult de un masterat. Oameni care se ocupa de galerii, de expozitii, de muzee, conferentiari, profesori. Mai putini artisti. In general oameni de arta care discuta. Cu ochelari.
A. - La urma urmei, ce se incurajeaza in facultatea voastra?
E. - Actualul, arta contemporana, a gandi singur.
A. - Si ca ideologie?
E. - E deschisa, foarte libera, permisiva, fara lucruri impuse. E indicat sa ai opinii diferite de ale profesorilor, de exemplu (despre o expozitie, o idee); profesorii sint foarte "cool", nu incearca sa impuna aproape nimic - mai putin ce e evident.
A. - Dar, daca nu ai prea multe cunostinte (teoretice, desigur), cum poti alege? In cunostinta de cauza vreau sa spun.
E. - Presupun ca se alege dupa bunul plac.
A. - Se crede ca originalitatea exista in fiecare?
E. - Mai mult sau mai putin, probabil ca da. E frumos, nu?
A. - E entuziast, idealist. E frumos deci, dar nu tocmai realist.
E. - Ei, daca obtii o diploma, e bine.
A. - Asa e, e vorba de o tara bogata, ce se poate intampla!
Mi-ai vorbit mai demult de niste cursuri care aici ar fi inimaginabile.
E. - Cum e cel despre miscarea/deplasarea conceptuala? ( "deplacement conceptuel")
A. - Ce inseamna aceasta deplasare?
E. - Se bazeaza pe un subiect liber ales - se discuta ideea la curs si o pui in practica asa cum doresti, folosind ce materiale doresti, ce tehnici vrei. E mai mult un curs practic.
A. - Si ce se deplaseaza? Ideea? Prejudecata? Banalul?
E. - Ceva in sensul asta. Si aici poti alege. Cineva a facut, de exemplu, o inregistrare cu zgomote de obiecte miscate.
Un alt curs "special" e cel de istoria cartii - "Les livres monstres", cum l-a numit profesorul. E vorba despre cartile de artist dar si despre carti ciudate, sa le spunem. Cum ar fi o carte despre cum sa omori o musca - foarte mica, in forma de cutie aproape (aspectul e un criteriu important aici), o alta cu scuze pentru a nu merge la scoala (foarte utila!). Ne vorbeste despre oameni de carte, despre "lumea cartilor". E un curs cu mult umor, de altfel.
A. - Va invata sa iubiti cartile?
E. - Sincer vorbind, nu stiu la ce serveste acest curs. Cred ca ne invata ca umorul face parte din arta si ca poate fi in mare parte o chestiune serioasa.
A. - Aveati si un curs despre umor?
E. - Da, cu acelasi profesor (de origine ceha). Nu era o istorie a umorului in arta, ci studii ale operelor unor artisti, din punctul asta de vedere. Un exemplu la indemana: Duchamp.
Ajungem la aceeasi observatie: nimic complet pana la urma. "Survolam" materia, vedem unele lucruri mai bine decat pe altele.
Tot in seria asta de cursuri intra si cel cu "obiectele deturnate" - fotografii cu obiecte folosite in alte scopuri decat cele pentru care au fost facute; deturnate de la utilitatea lor primara.
A. - In semestrul acesta ce cursuri urmezi?
E. - Sa incerc sa le spun pe toate: "Acte plastice: gest pictural, gest plastic", "Perspective neobisnuite in fotografie", "Momente de arta contemporana", "Arta contemporana si internetul", "Expozitia, institutia si critica lor", "Imagini tridimensionale" *. Cam astea ar fi. Toate sint interesante. De fapt, cursurile teoretice nu sint foarte multe.
Avem si profesori care tin cursuri "ca la carte", serios, insa ii evitam. Intelegi…
A. - Desigur, libertatea spiritului.
E. - Oricum, cine doreste sa studieze continutul cursurilor teoretice, o poate face si singur.
A. - Dupa trei ani de facultate esti mai bogat spiritualiceste?
E. - Eu?! Cred ca da, dar eram deja bogat inainte!
(……………urmeaza cateva replici profane despre scumpiri.)
A. - Cum sint profesorii?
E. - Nu stiu, diferiti intre ei, din toate punctele de vedere. Unii sint profesori, altii doar colaboratori - de exemplu artisti care predau, sau profesionisti - cazul cursului de fotografie. Profesorul de pictura e pictor (firesc). Cel care tine cursul de critica a expozitiei are el insusi un centru de arta unde organizeaza expozitii.
A. - Ce faceti la pictura?
E. - Ne dezvoltam propria maniera de lucru. Profesorul lucreaza cu fiecare dintre studenti.
A. - Invatati lucruri ce tin de tehnica, nu stiu,
de anatomie, proportii, perspectiva, cromatologie?
E. - Nimic din toate astea; nu e foarte tehnic si nici reprezentativ.
A. - Deci nici maniere de a picta, sa zicem
tehnica impresionistilor?
E. - Nu, e mai degraba pictura abstracta. Iar ca tehnica - pictura libera.
A. - Ce pictati?
E. - Nimic figurativ.
A. - Vi se cer anumite subiecte sau va alegeti singuri ce sa pictati?
E. - Fiecare picteaza ce doreste, dar ni se dau subiectele. Ideea este de a progresa in metoda de lucru personala. Se aleg tehnici, materiale, tipuri de compozitii, de reprezentari care sint folosite si dezvoltate pe parcurs, in timp.
A. - Mai este pictura la moda?
E. - Nu , nu chiar.
A. - Ce e la moda?
E. - Audio - video.
A. - Filme, scurt-metraje?
E. - Da, scurt-metraje, clipuri, animatie.
A. - E vorba de tehnologia de varf?
E. - Da, dar nu asta e scopul, folosirea tehnologiei. Tehnologia e mijlocul prin care se materializeaza sau ilustreaza un concept.
A. - Arta a devenit un concept?
E. - Da, o idee. Trebuie gasit un sens.
A. - Puterea mintii?
E. - A imaginii.
A. - Generatiile de telespectatori fac arta video?
E. - Se fac foarte multe lucruri in domeniul asta. Ceea ce ruleaza in expozitii e urmarit de prea putina lume - numai profesionistii, cei din lumea artelor privesc proiectiile pana la sfarsit, ceilalti, vizitatorii obisnuiti nu se obosesc sa o faca. Cred ca e o forma de arta pentru artisti si critici. Si nu sint singurul care crede asta. In plus si costa foarte mult (daca ne gandim doar la monitoarele plate).
A. - Crezi ca cineva care nu are formatie artistica prefera tablourile?
E. - Cred ca se cauta in primul rand un sens, un inteles si ca e mai usor sa gasesti un sens intr-un tablou.
A. - Frumusetea nu mai valoreaza nimic?
E. - Nu prea.
A. - Artele Frumoase nu mai exista?
E. - Bineinteles ca nu!
A. - S-a pierdut gustul pentru frumos sau s-a castigat gustul tehnologiei?
E. - Frumosul este peste tot. Cred ca e prea multa arta, asa ca se cauta alte lucruri.
A. - Studentii ce prefera?
E. - Benzile desenate au mare succes, tehnica de desen a benzilor desenate.
A. - Se castiga bine in domeniul asta?
E. - Nu, e foarte inchis ca mediu, ca breasla.
A. - Cum sint studentii?
E. - De toate felurile: lenesi (multi), studiosi, cunoscatori, total necunoascatori etc. Toata lumea poate merge la facultate aici. (Mie imi plac sensibili din categoria lenesi!)
A. - Tu ce preferi ca arta?
E. - Pictura.
A. - Clasica?
E. - Nu, murdara.
A. - Si ce faci de fapt (inafara de facultate)?
E. - Pictura si fotografie.
A. - De ce?
E.- Pentru senzatia de liniste, de concentrare, pentru descoperire. A fotografia e surprinzator si amuzant, iar rezultatele sint mereu irepetabile.
A. - Ce e pictura?
E. - Nu stiu! Nu sint filosof! E materie.
A. - Si fotografia?
E. - Tot materie!

Site-ul cu fotografii din cimitire.
http://membres.lycos.fr/eric1246/

* In original: "Actes plastiques: geste pictural, geste plastique", "Perspectives curieuses en photographie", "Moments d'art contemporain", "Art contemporain et internet", "L'exposition, l'institution et leur critique", "Images tridimentionelles".

Alis Vasile
Traducere din limba franceza: Alis Vasile