Ce se intampla cand totul este design?

Markus Degerman

Anuntarea anului 2005 ca Anul Design-ului Suedez vine ca un semn de sus sa intareasca accentul care s-a pus pe design in ultimii ani. Nu este exagerat sa afirmam ca design-ul a devenit progresiv un concept care atinge din ce in ce mai multe aspecte ale lumii noastre. Design-ul pare sa apara aproape peste tot si sa se infiltreze in cele mai multe lucruri. Ba chiar cineva si-ar putea imagina ca este capabil sa salveze parti ale tarii care sufera de o criza economica sau sa asigure prosperitatea intregii tari. Poate ca asta e adevarat? In domeniul educatiei superioare design-ul pare a fi in orice caz o alegere foarte buna. Se infiinteaza cursuri noi care contin cuvantul design undeva in titlu si din ce in ce mai multi tineri vor sa lucreze in domeniu. Subiectului i se acorda un spatiu tot mai mare si in media; de la a cumpara lucruri la a le face fiecare. Poate ca mult discutatul pas de la societatea industriala la o societate a serviciilor a avut un efect notabil si a mutat atentia noastra de la productia de hardware la cea de software. Design-ul, in orice caz, pare sa fie din ce in ce mai mult in centrul atentiei in ultimii ani. De ce?

Intr-o culegere de articole intitulate Cultura de Consum si Postmodernismul, publicata in 1991, sociologul britanic Mike Featherstone scrie despre cum diferitele grupuri sociale au influentat societatea si cum ne raportam la produsele care ne inconjoara. Pentru a rezuma, el mentioneaza ca oamenii care lucreaza, de exemplu, in publicitate, moda, design si media au ajutat la stabilirea si raspandirea unei abordari post-moderne si a unor produse post-moderne. Mike Featherstone ii numeste pe cei apartinand acestui grup noii intermediari culturali si, in opinia lui, acestia pot fi recunoscuti dupa interesul lor in lifestyle, identitate, aparenta si experiente de viata. El spune ca, pentru a castiga influenta in conducerea culturii burgheze, ei se folosesc de ironie, eclectism si o abordare ludica a simbolurilor si codurilor. Aici in Suedia echivalentele lor cele mai evidente sunt Linda Skugge si "Killing gänget".* Astazi acest scenariu este bine cunoscut si cu greu mai aduce vreo noutate. Astfel incat putem fi siguri ca traim intr-un context post-modern in care eclectismul, lifestyle-ul, gustul si o intelegere a simbolurilor si codurilor sunt importante. In opinia lui Mike Featherstone, cand tot mai multi si mai multi oameni sunt prinsi in medierea acestei culturi, interesul in continutul ei creste. Un indiciu pentru aceasta este faptul ca un numar crescand de liste, ghiduri si programe ne spun unde si cum trebuie sa facem anumite lucruri. Pe termen lung aceasta se va lega de vietile noastre cotidiene si ne vom regasi in ceea ce este uneori numit o societate estetizata.

Intr-o societate estetizata se poate sustine, ca sa spunem simplu, ca dimensiunea vizuala este mai importanta decat semnificatia. Astfel, valoarea unui artefact nu consta, intr-o prima instanta, in valoarea sa ca obiect de utilizat ci ca simbol. Ca un scaun este confortabil pentru a sta pe el este mai putin important decat cum arata. Pentru a complica problema, este important sa subliniem ca pana si utilitatea poate fi estetizata si ca simbolismul insusi are o insemnatate si poate fi interpretat. De exemplu: pentru a achizitiona o jacheta menita expeditiilor polare nu este acelasi lucru cu a cumpara cea mai buna jacheta pentru vremea de iarna din Suedia. Chiar si pretul, infatisarea, firma si faptul ca cineva a ales simbolul "celei mai bune si mai calduroase jachete" sunt semnificative. Cu alte cuvinte, nu se poate spune ca este mai putina "semnificatie" in contextual estetizat sau ca valoarea de utilitate nu mai exista. Mai degraba, nu mai este posibil sa sustinem ca anumite valori si culturi sunt de la sine inteles mai bune decat altele. Devine, de exemplu, dificil sa vorbim de cultura "inalta" ca fiind mai buna decat cultura populara sau sa spunem ca valoarea de utilitate a unui obiect nu are nimic de-a face cu infatisarea sa, sau ca anumite zone ale vietii nu sunt influentate de cultura. O multime de lucruri pot fi si sunt judecate astazi dintr-un tip de perspectiva a frumusetii. Ce se va intampla, de exemplu, cu subiectele politice cand va deveni posibil sa le folosim ca pe oricare alt accesoriu ce tine de stilul de viata; cand se poate adopta o ideologie la fel de usor cum se imbraca o jacheta? Rezultatul acestei schimbari este ca legatura dintre aparenta, continut si sens a devenit mult mai complicat decat pana acum. Asa incat trebuie sa ne intrebam ce inseamna lucrurile dintr-o perspective estetica si simbolica. Probabil ca vom gasi aici explicarea prezentei constante a conceptului de design. Daca lumea noastra a devenit estetizata, atunci este evident ca design-ul este present peste tot. Daca presupunem ca asa stau lucrurile si ca oamenii, in grade diferite, au realizat aceasta stare de lucruri, ce curente trebuie sa ne asteptam sa intalnim? De vreme ce grupurile pe care Mike Featherstone le-a mentionat ca noii intermediari culturali stiu ce este de dorit in cultura de azi, si, la randul lor, o mediaza pe aceasta catre un public mai larg, se poate spune ca ei se afla intr-o pozitie de putere. Dar in aceeasi masura in care un public mai larg accepta mesajul lor, statutul mediat dovedeste ca si cunoasterea nu mai este exclusive. Lucruri pe care toata lumea le stie sau le are nu au capitalul care este cautat. Design-ul ca fenomen, concept si expresie se gaseste in mijlocul acestui sistem schimbator. Dupa cum am notat mai inainte, design-ul a fost prezentat ca ceva de pret din diferite puncte de vedere si obiectul cu design ca fiind mai interesant si mai bun decat cel "fara design". Se poate pretinde ca acest concept a fost popularizat. Ce va insemna, de exemplu, daca vom avea mai mult design in Suedia? Care e diferenta intre ceva ce a fost design-at si ceva "fara design" si ce se intampla cand totul e design? Intr-o cultura in care valoarea si functia de utilitate a unui obiect includ nu numai ceea ce este practice utilizabil dar si utilitatea simbolica a obiectului, ar parea chiar mai important sa recunoastem un obiect ca "avand design". In multe cazuri, acesta este redus la aparenta, dar pot fi factori suplimentari, ca de exemplu cine l-a facut, cine l-a produs si de ce a fost facut intr-un anumit fel. Cum toate acestea devin popularizabile si deci universale, obiectul "cu design" devine interesant dintr-un punct de vedere al vanzarilor. In acest fel putem obtine mai mult design in Suedia dar, pe masura ce aceasta se intampla, va intervene o schimbare in semnificatia a ceea ce are in mod evident un design. Paradoxal, cand totul are un design si a devenit special cel putin ca ideal, sansele pentru un design inovativ pot aparea in ceea ce a fost neglijat.

*Linda Skugge este scriitoare si "Killing gänget" a facut de exemplu seriale tv si filme in genul comediilor.