1. Raluca Voinea: Mi s-a parut ca organizatorii Bienalei de la Praga au adoptat o strategie de promovare destul de agresiva. A fost aceasta doar o imagine creata sau chiar a reusit bienala de la Praga sa aduca ceva cu totul diferit de alte bienale de arta contemporana?
Judit Angel: Nu cred ca bienala de la Praga a fost cu mult deosebita fata de altele, in orice caz nu atit de interesanta pe cit s-a autopromovat. Au fost prezente toate mediumurile de la pictura la arta digitala, peste 200 de lucrari, din care multe au fost bune, dar am vazut in acelasi timp si foarte multe lucrari slabe. Zona cea mai slab reprezentata mi s-a parut pictura, cel mai bine au iesit arta video si fotografia. Am apreciat selectiile unor curatori ca Adam Budak (Polonia), Michal Kolecek (Cehia), Ekaterina Lazareva (Rusia), Marco Scotini (Italia), B+B (Marea Britanie). O descoperire placuta pentru mine a fost grupul Azorro din Varsovia care practica un fel de critica institutionala plina de umor, departe de atitudinea eroica a anilor '90. La fel, tinarul artist roman, Dan Acostioaiei cu proiectul sau DERO, vazut ca o expresie a crizei de identitate a societatii romanesti din perioada tranzitiei, interesant ca acesta era cuprins in selectia cehilor. De altfel mi-a placut aceasta migrare in afara "granitelor nationale", asta am incercat si eu invitind pe linga artistii din Ungaria si grupul Version din Cluj - Nantes - Paris. Organizatorii au considerat un atuu bugetul foarte mic al bienalei, dar acesta nu a functionat in conditiile date. Proiectiile video de exemplu au fost insirate intr-un "sistem coridor", fiecare video cu camaruta lui, 20 de bucati, unul strins linga altul, zgomotelor se suprapuneau, plus ca intervenea o suprasaturarea, privitorul neavind posibilitatea unor pauze de perceptie. Cred ca cu mai multa atentie, vointa si interes s-ar fi putut face mult mai multe si mai bine.
2. R.V.: Din cate am inteles, principala locatie a fost National Gallery;
a fost si restul orasului implicat in vreun fel in circuitul bienalei? Au
existat lucrari realizate special tinand cont de particularitatile Pragai?
J.A.: Facind abstractie de proiectul lui Plamen Dejanov pentru coperta revistei Flash Art, de un proiect ceh la Institutul Goethe din Praga, Galeria Nationala a fost de fapt spatiul unic al bienalei. Nu tin minte sa fi vazut lucrari care sa fi luat in considerare contextul Pragai.
3. R.V.: Dintre curatorii prezenti, multi au prezentat selectii nationale (Scotia, Ungaria, China, Islanda, Italia…); au fost acestea intr-un fel un corespondent al pavilioanelor nationale de la Venetia?
J.A.: Nu, nu este aceeasi situatie ca la Venetia. La Venetia cota de reprezentare nationala este mult mai mare. Situatia de la Praga se poate asemana mai mult cu "standurile" de la tirgurile de arta.
4. R.V.: Asocierea pe care ati facut-o, dintre periferic si atipic, mi se pare o deplasare de accent, de pe relatia (culturala, geografica) centru - periferie, pe relatia dintre individ si un set de tendinte, nu atat dominante cat "in fashion"; in sensul in care intreaga bienala si-a propus sa prezinte, pluralist si eclectic, o multitudine de individualitati (renuntand la privirea integratoare a curatorului unic), cat de relevant a fost conceptul sub care aceasta s-a situat?
J.A.: Da, intr-adevar am facut o deplasare de accent. In general, temele bienalelor nu se respecta, iar tema centrului si a periferiei pe care o adopta aceasta bienala mi s-a parut prea "rodata". Am vrut totusi sa ramin in raza discutiei, de aceea am preferat sa vorbesc despre artisti "atipici", artisti care devin interesanti tocmai pentru ca ies din trendurile in care s-ar putea incadra lesne la prima vedere. De exemplu multi tineri artisti din Ungaria au redescoperit sculptura - post minimal, machete, modele etc - dar nimeni nu a pus-o in discutie atit de radical ca si grupul Mica Varsovie, care si-a propus sa revitalizeze in primul rind functia sociala a sculpturii in spatiul public, apoi obiectul tridimensional in sine. Din cite am observat, nimeni nu s-a ocupat in mod direct de problema centrului si a periferiei.
5. R.V.: Ce expozitie pregatiti acum?
J.A.: In afara de Praga, in iulie am organizat o expozitie in seria "Balkan Konsulat" la Graz, iar in august expozitia "Poesis.The Everyday Differently" la Mucsarnok din Budapesta. Trei expozitii in trei luni a fost destul de mult, trebuie sa ma reincarc un timp. O noua zona de interes reprezinta pentru mine documentarul artistic.
