Blood & HoneyRepresenting the Balkans
Calatorind in luna iunie de la Belgrad la Viena, asteptam cu nerabdare sa identific mostrele ei de moda balcanica. Eram interesata, in principal, de expozitia Blood & Honey (deschisa la Essl Collection, curator - Harald Szeemann) si de modul in care reflecta aceasta arta contemporana din Balcani, dar si spatiile publice ale Vienei ofereau suficiente detalii despre Balcani si balcanism…
(Asezata confortabil pe canapelele albastre de la Museums Quartier puteam simti un fum greu venind dinspre curtea muzeului, de la doi porci care se frigeau acolo pentru a zecea aniversare a Institutului de Arhitectura… Mirosul era acompaniat de o muzica familiara: Hajde Jano kucu da prodamo, da prodamo Jano duso, samo da igramo1, un amestec de melodii macedo-bosniaco-bulgare… "Some Yugoslawischen international band"- organizatorii petrecerii nu-si puteau aminti numele…)
Mancarea, muzica si razboaiele veneau din Balcani... Arta si artistii de asemenea.
In ultimii doi ani, aproape toti artistii pe care îi cunosc, din Belgrad sau din tarile vecine, au avut de-a face cu Graz sau cu Viena. Se pare ca importante reprezentari ale artei balcanice au aparut in afara granitelelor ei, iar Austria a jucat un rol important in acest sens. Dupa expozitia In Search of Balkania (Graz 2002), Blood & Honey este deja al doilea mare show al artistilor din Balcani in Austria. Am fost curioasa... de ce Austria? De ce acum? Ce forme capata? Cand am plecat sa vad expozitia, aveam deja aceste intrebari in minte si cartea Mariei Todorova Imagining The Balkans in bagaj. Atat TITLUL expozitiei, cat si continutul catalogului se regaseau in cuvintele cheie din aceasta carte…
"Titlul evoca polii maniei si tandretii, ai dezastrului si idilei, a ceva profund uman si universal." (H. Szeemann)2
Balcanism - discurs al ambiguitatii - granita - sange - pod - miere - rascruce - sange - amestec multi-etnic - monopolul violentei - nici vest nici est - exotism - muzeu - ethno - live3
Balkan is a bloody honey, good for Western hangover after a completion party of over-cooked cartographic folklore crime symposium, recommended with yogurt. (Huseyin Bahri Alptekin)4
Rasfoind CATALOGUL, putem continua sa ne imaginam Balcanii...
ca trecut inca viu...
Kanun-ul spune…potrivit Kanun-ului…Kanun-ul vorbeste despre…
Kanun-ul, vechiul cod albanez...Kanun-ul, citat pe larg de Harald Szeemann
in textul sau Despre expozitia de arta contemporana din Balcani...5
cu granitele sale schimbatoare…
Aproape intreaga Grecie este taiata de pe harta Balcanilor din catalogul expozitiei,
dar Slovenia si R. P. Moldova sunt aici. Nu exista un capitol despre Grecia
in textul numit Istorie si politica in Balcani, dar ni se povesteste pe larg
despre razboaiele din fosta Iugoslavie. La expozitie participa un singur artist
grec, dar care traieste si lucreaza la New York.6
si "dis/missing histories"…
"Fii atent, baiete! Pentru Austria n-a fost niciodata un final fericit
in Balcani (…)" - o citeaza Erhard Busek pe mama sa, în textul
Austria si Balcanii, vorbind despre asasinatul de la Sarajevo din 1914, dar
fara sa mentioneze anexarea Bosniei si Hertegovinei de catre Imperiul Austro-Ungar
in 1908... Putin mai departe, de la monarhia habsburgica si Rusia tarista
autorul sare in anul 1989, la fosta Iugoslavie, trecand peste Republica Socialista
Federativa Iugoslavia si statul sau multietnic…7
QUIZ: Care dintre urmatoarele doua a fost mai buna in multiculturalism: monarhia habsburgica sau Republica Socialista Federativa Iugoslavia?
EXPOZITIA prezinta lucrarile a 73 de artisti, care sunt intr-un
fel sau altul legate de Balcani:
· cateva doar dupa locul de nastere al autorului;
· altele prin ironia la adresa notiunilor de identitate geografica,
exotism si Balcani ca loc al traditiei si violentei;
· altele referindu-se la contextul social, politic si economic al tarilor
din Balcani sau
· printr-o critica ce porneste de la acest context si ajunge la capitalismul
global, media si industria publicitara, "USA star wars", politicile
legate de emigranti etc.
Cu exceptia primului grup de lucrari, toate celelalte ma intereseaza aici,
intrucat au legatura cu reprezentari ale Balcanilor. Acestor grupuri provizorii,
le-am dat nume provizorii: Balkan - Balkanism (Balcani - Balcanism), Balkan
- self-referential (Balcani - autoreferential), Balkan - imperial…(Balcani
- imperial…)
Si, bineinteles, trebuie sa mai adaug unul: Balkan - the setting of the exhibition
(Balcani - cadrul expozitiei), conceptul curatorului.
O lucrare emblematica pentru Balcani - Balcanism este Draculaland, apartinand grupului subREAL din Romania. Dupa cum afirma artistii - hibridizarea lui Vlad Tepes/Dracula cu Mona Lisa … urmareste instinctiv simplificarea relatiilor noastre cu o cultura care a avut si are dificultati in a se raporta la aceasta "regiune" (Europa Centrala/Estica/Balcanica) altfel decat in termenii exotismului."8 Daca Disneyland este modul obisnuit de a reprezenta "regiunea", atunci reprezentarile devin logo-uri care comunica diferite tipuri de "noi" si "ei" si ierarhizeaza intre simpaticii vampiri si capodoperele de la Luvru. O alta lucrare care ridica problema identitatii geografice este Emre & Dario de Aise Erkmen, care traieste si lucreaza la Istanbul si Berlin. Intr-un cub alb si gol, un tanar danseaza pe melodia lui Dario Moreno - Istanbul C'est Constantinople, care se deruleaza in loop. Era chiar amuzant sa-l privesc dansand asa cum am dansat si eu de multe ori in cluburile din Belgrad, pe aceeasi melodie, cantata de niste formatii de ska vestice (?). Cu acea amintire pe care o aveam, cu hainele si miscarile sale in acel spatiu alb, ar fi putut fi oriunde… Prin mixajul intre cetatenia turca si cantecul ales, ar fi putut fi o declaratie despre identitatile care ti se impun: dansand in fata oglinzilor tale, constient de ele, confruntandu-le, indragindu-le sau fiind indiferent la ele...
Jocul cu identitatile si exotismul este important si pentru unii artisti din Kosovo si Albania. Balkan identity - the bride si Kanagjeci de Erzen Shkololli (Kosovo), Vajtojca de Adrian Paci (Albania) si Iunie in Albania inseamna luna cireselor, de Alban Hajdinaj (Albania) au un mesaj similar: nimic nu este cum pare a fi la prima vedere. Mireasa lui Erzen Skhololli este imbracata toata in costumul traditional, dar isi plange cu disperare soarta, la propria-i nunta; bocitoarea din Vajtojca isi manifesta durerea zgomotos, in maniera traditionala, dar este platita sa interpreteze acest ritual al mortii chiar de Adrian Paci. Asemuind Balcanii cu un muzeu etnic, artistii introduc o distanta cinica si pun in evidenta contradictiile legate de aceste stereotipuri.
Pe langa aceste imagini legate de traditie, sunt exploatate si imagini despre violenta. In June in Albanian means the month of cherries (Iunie in Albania inseamna luna cireselor), fotografia il infatiseaza pe un tanar dormind, invelit cu un cearsaf alb cu pete de un rosu-intunecat ca si cum tocmai ar fi fost impuscat mortal. Dar in locul unei morti violente, in jurul lui este un decor baroc, cu cireste raspandindu-si siropul peste tot. Nu e nimic tragic, ci doar o gluma inspirata de frumusetea fructelor si dulceata lunii (....)(Alban Hajdinaj)9.
Daca acesti artisti lucreaza cu logica reprezentarii balcanismului, altii se refera la contextul lor socio-politic imediat in Balcani. Lucrarile lor sunt adesea impregnate cu temele suferintei, pierderii si violentei sau semnaleaza diferite probleme sociale de care oamenii obisnuiti si artistii se lovesc in tarile lor. Le-am incadrat pe acestea la Balkan - self-referential, dar nu in termenii unui balcanism autohton care ar fi mai veridic, ci ca o reflectie si/sau actiune critica asupra mediului imediat. Majoritatea lucrarilor exprimand experiente ale suferintei si violentei provin din spatiul fostei Iugoslavii. Milka si When angels are late de Sokol Beqiri din Kosovo, Women at work de Maja Bajevic din Bosnia&Hercegovina si Labin Art Express din Croatia, exprima si reflecta experiente traumatice si tragice ale razboaielor din fosta Iugoslavie si comunica atitudini critice si active fata de regimurile totalitare ale anilor 90. Si in acest caz, Balkan - self-referential nu ar trebui sa se refere la reproducerea unei alte mode balcanice conform careia razboaiele din fosta Iugoslavie sunt numite razboaiele din Balcani si puse sub semnul unei sorti balcanice apropiata de razboi, punand pecetea razboiului si pe oamenii din alte tari balcanice si ofesnsandu-i pe acestia in acest mod. Si inca ceva - ma intreb daca si cum aceste lucrari isi schimba potentialul critic cand sunt mutate din orasul de origine al artistului in alt loc, colectia Essl de exemplu, daca partea lor tragica si critica nu devine mai degraba un stereotip despre eterna suferinta si violenta a Balcanilor…
In acest sens, poate ca expozitiile cu arta din Balcani ar trebui sa aiba un AVERTISMENT la intrare: potential emotional epuizante! A privi si a asculta pe cineva povestindu-si experientele personale legate de violenta in familie, discriminare etnica, violenta politica, patricid, tentativa de sinucidere etc - ca in Leon de Franc Purg (Slovenia) sau a privi injunghierea repetata a unei vaci - ca in Milka de Sokol Beqiri - ar putea avea asemenea efecte... Nu ma deranjeaza sa ma emotionez in fata artei si mi-a placut Leon - asta nu inseamna criticarea lui ... ci observarea diferentei dintre marturia lui Leon si cele dintr-o alta lucrare, realizata in maniera confesiunilor TV, si care se gaseste in aceasta expozitie: Smell you. Smell me. de Jenny Marketou, Atena/New York… Daca in cazul primei il ascultam pe albanezul kosovar traind in Slovenia, ce povesteste cum a fost hartuit de cand s-a nascut (inainte de a-si ucide tatal!), in cea de-a doua ascultam povestile subtile si frumoase a zece oameni traind in State si care vorbesc despre mirosuri si parfumuri si despre semnificatia acestora pentru ei... Coincidente!?
Dar mai sunt si alte abordari in grupul Balkan - self-referential:
acelea care exploreaza legaturile dintre arta/isti si tarile lor. Acestea
sunt:
- Hot soup. Home community de Kalin Serapionov, Bulgaria
- Curses de Zeljko Kipke, Croatia
- East Art map - Irwin, Slovenia si
- Colour project de Edi Rama, Albania.
Acestea indica pozitia artistilor din Europa de Est/Centrala/ de Sud-Est carora
le lipseste un sistem referential acceptat si respectat in afara granitelor
unei singure tari si orice sprijin serios in activitatile lor (Irwin)10. Acestea
observa comunitatile artistice home-made si demonizarea institutiilor... Initiaza
proiecte de cartografiere a scenelor artistice fragmentate si de luare in
stapanire de catre artist a orasului... Pun intrebari... Mananca artistii
si unde este biroul la tine acasa?... Ce faci cu nota de "evergreen"
din institutiile tale de arta si cultura?... Planuiesti sa termini cu toate
aceste probleme si sa devii primar, asa cum a facut Edi Rama la Tirana?...
Si pana la urma ai putea sa faci cu aspectul orasului tau ceea ce ai dorit
intotdeauna... Sa-l transformi intr-un Color project.
In fine, in grupul Balkan - imperial e util de citit chiar
titlurile lucrarilor pentru a avea o idee despre ce este vorba...
· An artist who cannot speak English is NO artist, Mladen Stilinovic,
Croatia
· King Kong to America I say, Dalibor Martinis, Croatia
· Coca Collah, Basir Borlakov, Turcia/Rusia
· Marlboro Country, Jozsef Bartha, Romania
· Transition, Erzen Shkololli, Kosovo
· Holly war, Damir Niksic, BiH
…si unele mai putin evidente...
· Gen XX, Sanja Ivekovic, Croatia
· Nada Dimic File, Sanja Ivekovic, Croatia
· Alla`s secret, Alla Georgieva, Bulgaria
· In Straufraum, Esra Ersen, Turcia
Printre aceste lucrari, care ar putea fi incadrate intre CNN breaking news si campania Nike, de exemplu, sunt unele care aduc in prim-plan democratiile din propriile noastre tari si ele in tranzitie. Gen XX si Nada Dimic File de Sanja Ivekovic sunt astfel de exemple incitante ale unei arte cu atitudine politica. Operand o minima schimbare asupra imaginilor publicitare (Gen XX) - stergand numele produsului si companiei si inlocuindu-l cu numele eroinelor nationale care au murit ca activisti anti-fascisti in timpul celui de-al doilea razboi mondial in Croatia - artista comunica diferite niveluri de interpretare. Ea semnaleaza politica anilor 90 in Croatia, unde activistele anti-fasciste care au fost proclamate drept eroine in vremea socialismului sunt sterse din memoria colectiva in regimurile democratice. Ea intercepteaza strategii seducatoare de promovare a imaginilor feminitatii, juxtapunand modele din moda si simple texte documentare despre vietile si mortile tinerelor femei care au avut curajul de a lupta impotriva fascismului. Reamintind faptul ca atat comunistii cat si femeile activiste au dus o lupta anti-fascista, ea critica politica ghidata de nationalism si sexism a pietelor libere in tranzitie catre democratie. Alte lucrari care iau publicitatea aproape ca un simbol al vietii in tranzitie sunt Marlboro country si Alla`a secret. Din cauza promisiunilor lor si a contrastului izbitor cu realitatea... unde Romania este tara cu cel mai mare numar de fumatori din Europa... sau femeile din Bulgaria poate nu au un loc al lor in care sa interpreteze unul din sloganurile publicitare ale Allei... Cand vreau ca un barbat sa-mi vada sutienul, il duc la mine acasa... Care casa? Erzen Shkololli se joaca ironic cu chiar acest cuvant - tranzitie... El isi prezinta intr-un rand de fotografii propria tranzitie, de la un crestin la un pionier si apoi la un sfant cu stelele UE in jurul capului... punandu-le pe acestea intr-o relatie de echivalenta ca rituri ideologice...
Am legat toate aceste lucrari potrivit pozitiei pe care ele
o iau in reprezentarea Balcanilor. Primele ridiculizeaza sau destabilizeaza
stereotipurile despre Balcani. Cele din al doilea grup sunt critice acasa
in Balcani si posibil stereotipe in afara acestora. Cele din al treilea sunt
critice dinspre Balcani inspre democratiile liberale de azi, intr-o lume a
imperialismului militar american si a capitalismului global.
Dar curatorul? Din ce pozitii creaza el punerea in scena a acestei expozitii?
Ce anume sugereaza o asemenea expunere? Nu sunt prea diplomata aici: el doar
reintareste stereotipurile despre Balcani. Muzica este desigur acolo... Pe
tot parcursul vizitei asculti muzica din Balcani, adica etno/folk, ca si cum
nici un alt fel de muzica nu a mai existat dupa secolul XIX in Balcani...
Dricul lui Ferdinand, in care a fost asasinat in Sarajevo, face parte dintre
lucrari, amintind de eternul pacat atribuit Balcanilor - vina pentru inceputul
primului razboi mondial... Si este doar unul dintre obiectele care creeaza
pentru lucrarile de arta un cadru ce le plaseaza intr-un context de istorie
violenta, ideologie (i.e. comunismul ca paradigma a acesteia) si idila etno-tribalo-rustica...
Cat despre istorie si ideologie, acestora li se acorda o intreaga sala separata... Incaperea rosie... in care diferite lucrari artistice au fost scoase din contextul lor si puse impreuna doar pentru ca ele aveau ceva in comun cu razboaiele sau cu comunismul... Apare o intreaga expozitie cu sculpturi din perioada comunista, luate din Albania, cu titlul Homo Socialisticus… Apare si o pictura din 1978, a lui Agim Zajmi din Albania, realizata intr-un soi de stil romantic... dar se gaseste aici pentru ca descrie Ridicarea steagului in Decic in 1911... si apar niste barbati cu arme... Langa aceasta pictura, Aleksandar Stankovski din Macedonia a fost plasat cu 8 picturi... Intr-un alt cadru pentru lucrarea lui poate as intelege de ce este o pictura in stil expresionist, care nu prea manifesta constientizarea limbajului sau vizual, expusa drept arta contemporana, daca nu doar pentru titlul sau: Refugiati... Se pare ca abordarea artistica nu prea conteaza in aceasta sala, unde artistii au fost reprezentati mai mult ca si comentatori ai istoriei si politicii in Balcani... Si anii au fost amestecati, de vreme ce timpul nici el nu conteaza... 1911 sau anii 60…1975 sau anii 90... totul este de fapt despre culoarea rosie a sangelui...
Idila etno-tribalo-rustica a fost expusa in diferite moduri. Pentru vreun anume motiv, Mark Verlan din Moldova a avut o expozitie personala in cadrul acestei expozitii. El a fost prezent in total cu 20 de lucrari, raspandite prin tot spatiul... Astfel incat, pe masura ce inaintai... in fiecare sala dadeai peste vreo lucrare a lui Mark Verlan… Dupa cea de-a cincea ti se facea rau... Nu ca toate ar fi fost rele... doar ca gaseai prea mult in toata expozitia din acea atmosfera de dulce-si-kitsch-poveste-in jurul focului-intr-un-sat-indepartat (sweet-kitschy-far away-village-fairy tale-around the fire). Ironia nu ajuta aici... Impresia vizuala de exotism este prevalenta. Gruparea impreuna a lucrarilor care au o componenta etno puternica - Identitate balcanica - mireasa si Kanagjeci (Erzen Shkololli), Vajtojca (Adrian Paci)…- a fost si ea sugestiva pentru o astfel de atmosfera. Ceea ce mi s-a parut izbitor a fost contrastul dintre abordarea generala exotica a curatorului si apropierile ambivalente ale acestor autori de fiorul-etno-balcanic. Daca ei spargeau cumva aceste stereotipuri, cadrul expozitiei sugera o placere in asta. Ma gandeam cat de diferita ar fi aceasta placere daca lucrarile pe care le-am incadrat ca Balkan - imperial ar fi fost concentrate astfel... Cand am iesit din cladirea muzeului, expozitia continua intrucat la lucrarea/chiosc Paradiso (Sislej Xhafa, Kosovo/USA) se gaseau cevapcici… A fost dragut sa ii mananc ca pe ceva ce se presupune ca este exotic in Austria dar pe care ii gasesc la orice colt in Belgrad... Oricum, erau foarte buni...
In timp ce scriu acest text, simt un usor inconfort pentru cuvintele critice la adresa acestei mari expozitii despre arta din Balcani. Deoarece e sigur ca izolarea nu e mai buna. Si, desigur, e foarte bine ca artisti din Balcani au acum mai multe ocazii sa calatoreasca, sa comunice si sa expuna... Atunci care e problema? De unde vine toata aceasta dorinta de a critica? Probabil ca din cadrele rigide in care ei pot realiza acestea... Daca te uiti la biografiile unora dintre artistii prezenti in aceasta expozitie, poti vedea transformarea acestor cadre. Mai intai ei au trecut prin expozitii Est Europene, acum sunt la ordinea zilei cele balcanice. Pactul pentru stabilitate a sponsorizat una dintre primele expozitii de acest gen - Bound/less Borders… First Outdoor Touring Balkan Project…Expozitia a fost sponsorizata ca un fel de proiect de rezolvare a unui conflict sau ca o integrare politica a regiunii prin cultura... Pentru a aduce o identitate culturala balcanica... Personal, nu sunt sigura ca un astfel de lucru exista... Din cate vad, oamenii din tarile Balcanilor nu stiu multe despre vecinii lor... (Asta e rusinos, bineinteles... dar poate vor ajunge sa se cunoasca acum la Viena...) Ceea ce exista este o pozitie similara, experiente similare si problemele pe care le intalnim. Cateodata numai oamenii care au trecut prin problemele vietuirii in tarile sarace se pot intelege reciproc. Intelegerea bazata pe situatii similare poate fi un inceput pentru lucrul impreuna si Identitatea Culturala Balcanica este un mod de a strange bani pentru proiecte bune. Din pacate, si pentru unele mai putin bune...
Ceea ce este in joc cu o astfel de geopolitica a artei este felul in care incadreaza vocile venind dintr-o anumita regiune si care sunt asteptarile din partea lor. Dupa cum spunea teoreticianul Renata Salecl in 1994, tot in perioada post-socialista: Daca, de exemplu, feministii vestici vorbesc despre feminism, ei pot discuta astfel de chestiuni abstracte cum ar fi ‚femeile in filmul negru', ‚notiunea de falus in teoria feminista', etc.; dar cineva venind din Europa de Est trebuie sa vorbeasca despre situatia femeilor in tarile lor, din cauza ‚ororilor' care se petrec acolo. Dar nu au si femeile din Vest reactii similare in privinta drepturilor legate de avort, hartuirii sexuale la locul de munca si cresterii ideologiei moralei majoritatii?11 Cineva venind din Balcani pare a avea monopol in a vorbi despre violenta etnica, tabu-uri ale societatii patriarhale, conflicte sociale ale tranzitiei etc... si despre mancare si muzica bineinteles. Aceasta creeaza o situatie contradictorie, in care aceeasi lucrare care este critica inauntrul Balcanilor se transforma cu usurinta intr-o comunicare a stereotipurilor degradante asupra Balcanilor, in afara lor. De aceea expozitia Homo Socialisticus probabil nu inseamna acelasi lucru pentru publicul din Albania si pentru cel din Austria... Asta creeaza nevoia unui dublu discurs, diferit pentru un public diferit... Din cauza imposibilitatii unui astfel de dublu-discurs - a fi critic in Balcani dar a nu intari balcanismul in afara granitelor sale - ideologia ma oboseste... As vrea sa ma odihnesc cu niste lucrari venind din Balcani dar care sa nu aiba nici o legatura cu acestia... cele pe care nu le-am mentionat in acest text... Cum spunea Veaceslav Druta in statement-ul pentru lucrarea sa, Portretul bunicilor mei: Imi plac acele lucrari in care sunt folosite tehnologii diferite, culori diferite si sunete diferite. Daca pot sa fac asta in lucrarile mele, sunt fericit.12
(…Va urma In the Gorges of the Balkans, Kunsthalle Fridericianum, August 30 - November 23, 2003, Kassel, Germany; curatorul expozitiei - Rene Block)
Danica Minic
Critic de arta, Belgrad
1 "Draga mea Jane, hai sa vindem casa, sa vindem casa, Jane draga, doar
sa dansam…"
2 On the exhibition, Harald Szeemann, Blood & Honey Catalogue, Edition
Sammlung Essl, p. 26
3 Plecand de la analiza lui Edward Said asupra discursului orientalist, Maria
Todorova arata diferenta dintre orientalism si balcanism, definindu-l pe primul
ca un discurs despre o ambiguitate imputata. Urmarind istoria discursului
balcanic, ea indica metaforele care au fost cel mai mult folosite in relatie
cu Balcanii: puntea sau intersectarea dintre culturi, rase, religii, adesea
cu un sens de hibrid sau de metisaj. Ea argumenteaza faptul ca, in timp ce
orientalismul lucreaza cu diferentele dintre tipuri, balcanismul trateaza
diferentele din cadrul unui singur tip. Luand religia si rasa drept categorii
cruciale de diferenta in opozitia european/non european, ea crede ca discursul
balcanic nu construieste Balcanii ca pe un Celalalt incomplet, ci ca pe Sinele
incomplet (al Europei). Maria Todorova, Imagining the Balkans, Oxford University
Press, New York, 1997, p. 13 - 44
4 Huseyin Bahri Alptekin, Hotel Balkan: Honey and Yogurt. Unconditional Hospitality,
Instant Hostility, Blood & Honey Catalogue, p. 176
5 H. Szeemann, Blood & Honey Catalogue, pp. 26-27
6 Blood & Honey Catalogue: Map of the Balkans, p.12-13; Cyrill Stieger,
History and Politics in the Balkans, p.60-72; Jenny Marketou, p.168
7 Erhard Busek, Austria and the Balkans, Blood & Honey Catalogue, pp.
41-16
8 subREAL, Draculaland Forever, Blood & Honey Catalogue, p. 274
9 Alban Hajdinaj, Blood & Honey Catalogue, p. 244
10 IRWIN, East Art Map, Blood & Honey Catalogue, p. 272
11 Renata Salecl, The Spoils of Freedom, Routledge, London, 1994, p. 2
12 Veaceslav Druta, Blood & Honey Catalogue, p. 234
PS: LACUNA
Din cauza dimensiunilor acestei expozitii, a fost greu sa o cuprind altfel
decat in termenii unei selectii a unei selectii. In prima selectie - potrivit
felului in care Balcanii au fost reprezentati in aceasta expozitie - a trebuit
sa las deoparte diferite lucrari care mi-au placut si pe care le-am apreciat,
dar care nu aveau nimic in comun cu acest subiect. Prin alegerea urmatoare,
am incercat sa acopar diversitatea abordarilor Balcanilor. Totusi, nu toate
lucrarile relevante in aceasta privinta sunt mentionate aici... Gott liebt
die Serben, de Rasa Todosijevic (Serbia si Muntenegru) este una dintre cele
care lipsesc... Este lacuna acestui text... Poate pentru ca eram prea legata
de contextul ei ca sa pot scrie despre ea... Din aceasta cauza, mi s-a parut
ca un text separat ar putea fi scris despre expunerea acestei lucrari in aceasta
expozitie... deoarece deschide o multime de subiecte... nationalismul sarb,
politica vestica de izolare fata de Serbia, trecutul austriac - al doilea
razboi mondial, nazismul, swastika, comunism, arta conceptuala, politica simbolurilor,
recenta retrospectiva Rasa Todosijevic in Serbia intr-un nou context artistic
si politic... prea mult pentru a intra in 2-3 propozitii acordate unei lucrari
cand sunt atat de multe... Totusi, mai era un motiv pentru aceasta lipsa -
Rasa Todosijevic este o figura de referinta acum si aceasta lacuna poate fi
umpluta de multe alte texte... Si mai aveam si o parte din arta tarilor vecine
cu care trebuia sa ma familiarizez.
