Inca de la prima editie din anul 1997, Periferic-ul a fost
gandit ca o
manifestare de arta contemporana care sa "colecteze" atitudini
artistice marginale sau care sunt legate de relatia (culturala, politica,
economica) centru - periferie.
Aparitia sa nu a fost intamplatoare la Iasi, ea a coincis cu afirmarea la
mijlocul anilor "90 a unei noi generatii de tineri artisti care doreau
Sa innoiasca mijloacele de expresie artistica intr-un oras universitar cu
traditie si potential cultural, dar care inca pastra un caracter
provincial si conservator.
Daca in primele editii, festivalul a fost axat in special
pe genul
performance, un mediu artistic inca "periferic" in contextul artelor
vizuale romanesti, incepand cu anul 1999, ne-am orientat catre expozitii in
noi spatii, precum si catre dezbateri pe teme de arta contemporana, fapt care
a ajutat la crearea unei noi scene artistice la Iasi. Astfel, pas cu pas,
am reusit sa plasam steagul Periferic, mai intai la Centrele francez si german,
pentru ca apoi sa castigam minunatul spatiu al Baii Turcesti din Iasi si sa
reusim sa expunem si in spatiul oficial la Palatului Culturii din Iasi.
Perioada 1997-2001 a fost un prim ciclu in care a "pus
pe orbita"
Periferic-ul, transformandu-l intr-o prestigioasa manifestare
regionala de arta contemporana. A fost perioada in care au expus majoritatea
artistilor romani contemporani consacrati, alaturi de tineri artisti, pentru
care evenimentul a fost o rampa de lansare in cariera artistica. De asemenea,
pe plan local evenimentul a dus la o solidaritate intelectuala intre tinerii
artistii vizuali, scriitori si filosofi ieseni, rezultatul firesc fiind infiintarea
in anul 2000 a Asociatiei VECTOR care a devenit institutia organizatoare a
Periferic-ului. Astfel, s-au pus bazele unei infrastructuri culturale care
sa il produca si sa il mediatizeze cu profesionalism.
Dupa editia a cincea a Periferic-ului din anul 2001, am transformat
festivalul intr-o bienala de arta contemporana in dorinta de a-i da o
reala vizibilitate internationala. Invitarea pentru Periferic 2003 a
curatorului suedez Anders Kreuger a fost o premiera pentru scena romaneasca
de arta. Pe langa faptul ca a "scanat" diferit teritoriul nostru
artistic, el a adus un plus de rigoare si precizie conceptuala, si a facut
o selectie internationala de artisti. "Colturi profetice / Prophetic
Corners", a fost o expozitie despre felul cum vedem viitorul intr-un
context orientat traditional catre trecut. Conceptul inspirat din scrierile
lui Walter Benjamin, a adunat proiecte, pozitii si atitudini ale unor prestigiosi
artisti internationali, care au "lucrat" cu specificul orasului
Iasi.
Privind catre viitor, cred ca cele mai importante lucruri
ce ar tine de
succesul si contiunuitatea Bienalei Periferic, ar fi continua
"conectare" la spiritul timpului (zeitgeist) si la dezvoltarea conextului
local. Daca as face un exercitiu de predictie despre felul cum va arata orasul
Iasi peste zece ani (intr-un scenariu pozitiv), in conextul unei Romanii intr-un
proces istoric de asimilare in fond si nu numai in forma a valorilor occidentale,
as putea spune ca acest oras ar putea fi un avanpost al unei lumii vestice
la frontiera sa de est. Acest loc, unde in acelasi timp se temina o lume si
incepe o alta, poate deveni un bogat spatiu de interferente. Cred ca este
si puncul de plecare in constructia identitara a locului si a Bienalei Periferic
in particular. Privind catre viitor, cred ca cele mai importante lucruri ce
ar tine de succesul si contiunuitatea
acesteia, ar fi continua "conectare" la spiritul timpului (zeitgeist)
si la dezvoltarea conextului local. Practic, ideea unui bord consultativ format
din personalitati internationale ar putea ajuta mult la promovarea Periferic-ului,
iar organizarea la Iasi de catre Asociatia Vector a unei galerii de arta contemporana
ar ajuta mult la vizibilitatea locala si la maturizarea unei scene de arta
locale.
Anika Eriksson este o cunoscuta artista suedeza care a participat
la Periferic-ul din 2003. In cadrul proiectul ei, intitulat "The Future
Is Here", ea a oferit iesenilor cateva mii de insigne albastre
Inscriptionate cu aest titlu. A fost o surpriza pentru noi ca organizatori
sa vedem cat de multa lume, in special tineri, purta in timpul expozitiei
aceste insigne. Gandindu-ma acum, la cateva luni distanta, la semnificatiile
acestui proiect, imi este foarte clar ca pentru reusita de lunga durata a
proiectului Periferic trebuie sa ii credem pe tineri si sa investim in ei.
Matei Bejenaru
PS: Pentru a raspunde la o intrebare ce mi-a fost pusa cu
ocazia
invitatiei de a scrie acest text, privind dubla mea pozitie de artist si organizator
de eveniment, as dori sa descriu o performanta de-a mea din 1998, intitulata
"La centru" si prin care s-a deschis oficial festivalul Periferic
2.
Atunci am imaginat un joc de fotbal in doi in care am avut ca partener un
tinar fotbalist profesionist. Am inceput partida imbracat ca jucator si am
terminat-o ca arbitru, fluierand, in acelasi timp finalul meciului de fotbal
si inceputul festivalului.
Pentru Periferic eu am ramas un organizator, proiectele mele artistice derulandu-se
in afara acestui context.