Privind dinspre intuneric, dezlocuind camera obscura -

Bogdan Teodorescu, Speosofia artei, 14 - 23 iunie 2004, Galeria Vector>, Iasi

Conventional, o expozitie de arta este perceputa ca spatiu de prezentare a lucrarilor de arta ori ca ocazie a intalnirii publicului de arta. Provocand aceasta conventie, Bogdan Teodorescu a intrebuintat spatiul Galeriei iesene Vector> si ca pe un loc al producerii lucrarilor sale fotografice, transformandu-l intr-un "atelier de lucru" in care a supus analizei si executiei propriile experiente artistice precum si reflectiile sale cotidiene si istorice in relatie cu materialele si oamenii din jurul sau.

Fotografiile expuse par a fi cadre selectate dintr-o arhiva de filme, citand astfel static dinamica producerii operei de arta. Insa, vizitand expozitia la deschidere, privitorul putea intalni in galerie personaje care apareau in fotografii si care semnalau practica artistului de a-si invita prietenii ca actori de circumstanta si de a-si regiza scenele fotografice ca pe un platou de filmare.

Pentru Bogdan Teodorescu, orice lucrare de arta si, implicit, orice expozitie necesita o multitudine de nivele de receptare care provoaca publicul sa priveasca estetica lucrarilor, sa reflecte la sensul lor si sa se implice intr-o relatie de comunicare. In ansamblu, expozitia sa este o colectie eclectica de lucrari si de experiente, de referinte cotidiene si istorice, de secvente metonimice capturate dintr-un film al vietii artistului. In detaliu, fotografia, ca mediu artistic, este instrumentul de investigare al experimentului tehnic si tematic.

Dispunerea lucrarilor la inatimea de 1,76 metri (care coincide cu inaltimea artistului) se constituie ca o aluzie la relatiile cu acei oameni care nu-i pot tine privirea, cautand sa o atinteasca asupra unui defect, in cazul de fata crestetul capului. Pentru artist, insa, acesta nu e un defect si, tocmai de aceea, isi invita publicul sa-i priveasca lucrarile la inaltimea locului unde se produc intalnirile si conceptele.

La intrare, o prima lucrare, reprezentand alb-negru un semafor cu trei lampi si extremitatile aprinse, vorbeste despre caracterul paradoxal al operei de arta, care se arata si se ascunde simultan, care iti permite si iti interzice, in acelasi timp, accesul la un inteles complet.

Cea de-a doua lucrare reinterpreteaza "originea" vizuala si teoretica a istoriei artei contemporane printr-o aluzie ironica la des citata "Fantana" a lui Marcel Duchamp, care dintr-un pisoar masculin s-a transformat intr-un pisoar feminin pe care e pictata semnatura "MUTE", acel icon grafic ce apare, de asemenea, ca o semnatura, insa electronica, in coltul ecranului TV atunci cand ceva e trecut sub tacere. Contrariati ca nu e o "reinterpretare autentica" a lucrarii lui Duchamp, deoarece nu aveau de-a face cu obiectul tridimendional, ci cu o reproducere bidimensionala a obiectului gasit si semnat de Teodorescu, unii vizitatori au trebuit sa-si retracteze retinerile dupa ce au aflat ca era vorba despre o aluzie la reproducerea fotografica a lui Alfred Stieglitz prin intermediul careia suntem familiarizati cu un obiect care nu mai exista.

Seria de patru fotografii "I like... this bed... and this bed... likes me" reprezinta o "punere in ecran" a unei succesiuni de stari pe care le citim pe chipul unui personaj intins pe un pat sub un cersaf de satin. "Modelul" se exprima in fata "artistului" prin somn, vis, trezire, erotism, respectiv prin repaosul de la suprafata reveriei si starea de veghe care emana seductia.

Seria de fotografii care da titlul expozitiei, "Speosofia artei", interpreteaza mitul platonic al pesterii din perspectiva relatiei contradictorii dintre artist si privitor, fie el teoretician, critic sau oricine altcineva. Artistul foloseste mainile ca instrument de lucru, reprezentand umbre ale unei viziuni. Cine creaza "umbrele"? Mainile (manufactura) ori privirile (contemplarea)? Creatia si privirile se intalnesc in camera obscura a aparatului de fotografiat. Intrebuintarea mitului familiar al pesterii pare a trimite, in acelasi timp, la formarea hibrida a unei teorii artistice la intalnirea dintre discursul filosofic si practica artistica.

Intr-o lucrare alaturata, avem imaginea artistului care il produce pe artist ca opera de arta, artistul-opera iesind din cutia neagra a camerei de filmat printr-un act magic. "Puterea e in mana mea!" este unul dintre conceptele instrumentale ale artistului Bogdan Teodorescu.

Urmatoarele trei fotografii, de pe peretele frontal al galeriei-studio, reprezinta trei tipuri de experimente conceptuale. In cea dintai fotografie, trei eprubete cu lichide colorate trimit la ideea producerii luminii din combinatia verde + rosu + albastru, reflectand artistic imposibilitatea stiintifica de a obtine lumina lichida. In cea de-a doua fotografie "cubul alb" al galeriei este deformat fotografic pana la iluzia de "spatiu sferic", punand, de asemenea, problema expunerii lucrarilor atat in "cubul alb" al galeriei, cat si in "cutia neagra" a aparatului de fotografiat. In fine, in cea de-a treia fotografie, se face trecerea de la recipientele folosite in cercetare (eprubetele) la recipientele folosite in viata cotidiana (paharele), facand un portret de familie al acestora din urma. Chiar daca formele diferite ale paharelor apeleaza la statutul de connaisseur / connaisseuse pentru a turna in ele bauturile potrivite (vin, cognac, lichior, sampanie, vermut etc.), in aceste pahare s-a turnat doar un singur lichid (lapte). Dincolo de valoarea metaforica a imaginii, artistul vorbeste despre inadecvarea intrebuintarii unor instrumente folosind acelasi continut, despre folosirea improprie a unui concept prin mijloacele corespunzatoare altor concepte.

In ultimele fotografii expuse la Galeria Vector> din Iasi, Bogdan Teodorescu investigheaza trei tipuri de relatii dintr-o perspectiva performativa si narativa. Astfel, intr-un prim discurs, artistul analizeaza relatia de cuplu in cele doua ipostaze ale ei, de la privat la public. Daca, in atmosfera privata, barbatul se afla intr-o relatie dominanta fata de femeie, transformata intr-un obiect domestic de mobilier, in public cei doi par a avea o relatie de egalitate, asezati fata in fata la aceeasi masa si chiar schimband privilegiile si bautura. Dincolo de intrebuintarea post-productiva a lucrarii lui Allen Jones, "Table", avem de-a face cu o critica ironica a societatii patriarhale in care barbatul are o atitudine de dispret fata de femeie, chiar daca in public femeia are intaietate in alegerea sampaniei. In cel de-al doilea discurs, artistul supune investigatiei relatia dintre tata si fiu, instaland sub fotografia in care tatal se afla in partea de sus a unui balansoar un podium de lemn. Ca atare, artistul vorbeste despre stadiile pe care trebuie sa le parcurga fiul pentru a acumula experienta de viata a tatalui. In cea din urma serie de fotografii, este pusa in discutie relatia artistului fata de el insusi in care artistul se consuma, autodevorandu-se in tacere.

In multe din lucrarile sale, Bogdan Teodorescu reactualizeaza unele dintre conceptele si tehnicile sale de lucru cu care s-a afirmat pe scena artistica locala. De data aceasta, insa, foto-performance-urile sale nu mai sunt doar un obiect de studiu (cf. expozitia Performance, Galeria Cupola, Iasi, 2002, a carei conceptie e descrisa in Observatorul cultural nr. 177, 15.07 - 21.07 2003), ci devin mijloacele exprimarii unui comportament artistic motivat sa supuna investigatiei un complex de situatii si fapte cu care artistul intra intr-o relatie directa si sugestiva.

Concepand expozitia ca pe o colectie de lucrari si experiente, care vorbesc despre complexitatea actului artistic, reprezentand, in acelasi timp, si un model al efortului productiv, Bogdan Teodorescu stabileste o relatie speciala cu un public care a inteles sa viziteze pestera artei traditionale doar ca pe un obiectiv turistic, cu istoria sa rescrisa.

Catalin Gheorghe, teoretician si analist al artei contemporane, drd. in Estetica si Filosofia artei, membru al grupului vector>, Iasi

Galeria VECTOR> str. Cuza Voda, nr. 41, Iasi, cod 700 750, RO Tel/fax: +40 232 237 486, Email: vector_cartier@iasi.astral.ro