Project Report: Media, art and gender
Proiectul Media, art and gender a constat in trei parti: prezentari, workshop si expozitie. Fiecare dintre aceste parti va fi prezentata separat in acest raport. Acest text vorbeste despre punctele de plecare, dezvoltarea proiectului si rezultatele lui. Vorbeste atat despre dificultatile cat si despre beneficiile unui asemenea proiect. Vorbeste despre satisfactia muncii impartasite.
I. PREZENTARI
Danica Minic
1. Post socialist media: Gender and Representing the Nation
Prima prezentare a inceput cu familiarizarea cu diferite modele de comunicare
in cadrul studiilor media. Modelul de transmisiune, mai vechi, a fost inlocuit
de modelul constructivist de comunicare. In locul ideii reprezentarilor media
ca o reflectare a realitatii, media sunt acum vazute ca reconstruind realitatea
in acelasi timp in care o si reprezinta.
Prezentarea s-a concentrat in principal pe subiectul "Genul si reprezentarea
natiunii", situat in contextul post-socialismului. Urmatoarele probleme
au fost discutate:
I. Postsocialism si identitate de gen
II. Reprezentarea natiunii - o femeie: 1. Tara mama - natiunea vazuta ca pura,
naturala si unita; 2. Reprezentari picturale ale natiunii ca figura feminina;
3. Femeile ca simboluri culturale - traditie si modernizare
III. Reprezentarea natiunii - un barbat: un portret politic
Prezentarea a fost urmata de material vizual bogat, care a exemplificat aceasta
teza. Exemplele vizuale au fost in principal din contextul media sarb (clipuri
TV, fotografii din presa, picturi, etc.), dar au fost insotite de o paralela
cu istoria artei si a iconografiei.
2. Gender, Advertising and Culture Jamming
A doua prezentare a inceput cu introducerea in diverse probleme de de gen
si publicitate. Accentul in aceasta introducere a fost pus pe comercializarea
trupurilor feminine ca un fenomen insotitor al tranzitiilor postsocialiste
la relatiile de piata. Fotografii ale panourilor din Belgrad au fost prezentate
si discutate in aceasta parte.
Principalul subiect al acestei prezentari a fost "Culture Jamming",
termenul-umbrela pentru un numar de grupuri artistice /activiste din Statele
Unite, din anii '70 pana astazi. Bazati pe teoria critica a media in societatea
de consum, culture jammers reprezinta un model simbolic inspirator, alternativ
la curentul principal din media. Ei chestioneaza accesul la informatie si
colonizarea spiritului public pentru scopuri comerciale. Strategiile lor artistice
de a interveni, manipula si recicla materialul media au indicat acea "politica
radicala a stiintei vizuale" (Umberto Eco) folositoare pentru metodele
acestui workshop. Urmatoarele grupuri artistice au fost prezentate: Adbusters,
Guerrilla Girls, Billboard Liberation Front, ®TMark.
3. Eastern European Art Focused on Gender:
Private/Political Body
De/Contexts/Contrasts
Prima parte a acestui workshop a discutat lucrarile unor artisti est-europeni
care lucreaza cu relatiile dintre notiunile simbolice de gen si existenta
materiala a corpului. Urmatorii artisti au fost prezentati: Zdena Koleckova
(Cehia), Jindra Vikova (Cehia), Sanja Ivekovic (Croatia), Alicja Zebrowska
(Polonia), Katarzina Kozyra (Polonia), Silvia Lazarova (Bulgaria), Jelica
Radovanovic (Serbia). Contrastul dintre bolile, imperfectiunile corpului fizic
si corpurile idealizate ale imagisticii media, ca si influenta pe care media
o are asupra posturilor noastre corporale si a comportamentelor specifice
de gen constituiau subiectul unora dintre aceste lucrari. Altele explorau
corpul ca purtator al unor simboluri socio-politice (nazism, victorie, religie).
A doua parte a prezentarii s-a concentrat pe lucrari care deconstruiesc modele
de gen apartinand mainstream-ului utilizand principiul decontextualizarii.
Artisti ca: Sanja Ivekovic, Jelena Radic (Serbia), Alla Georgieva (Bulgaria)
si Vlasta Delimar (Croatia) au fost prezentati in aceasta parte. Combinand
cu talent contexte contrastante cum ar fi publicitatea si activismul anti
fascist, broderie si pornografie etc., acestea atingeau problema excluderii
si a conflictelor produse de modelele de gen dominante.
4. Eastern European Art Focused on Gender:
Applying the Role, Parody of Stereotypes
Ultima prezentare s-a ocupat de lucrarile care investigheaza problemele genului
folosind instrumentele hiperbolei, parodiei, auto-obiectificarii, etc. Au
fost prezentati: Jelica Radovanovic, Milica Tomic (Serbia), Tanja Ostojic
(Serbia/Germania), Maja Rakocevic (Serbia), Rassim Krastev (Bulgaria), Adelina
Popnedeleva (Bulgaria), Boriana Dragoeva (Bulgaria), Daniela Kostova (Bulgaria),
Silvia Lazarova (Bulgaria) si Alla Georgieva. Asumandu-si rolul femeii ca
simbol al natiunii, sau perechea prostituata/inger
a cuplurilor romantice,
body builders si cantereti folk, unii dintre acesti artisti deconstruiesc
notiunile de feminitate si masculinitate, obiectificandu-se pe ei insisi ca
modele perfecte de gen. Altii compara experienta lor personala cu idealurile
media sau folosesc imagistica media a genului pentru a comunica intelesuri
opuse.
GUEST PRESENTATION:
Smaranda Vultur: Fotografii ale femeilor din Timisoara la inceputul secolului 20
Pornind de la notiunile moderniste de feminitate si frumusete si de la arhiva de fotografii a Timisoarei, Smaranda Vultur a analizat semnificatia genului, clasei si a identitatilor nationale a femeilor din aceste fotografii. A discutat posturile obisnuite ale femeilor din Timisoara la acea vreme, care repeta imaginea femeii ca actrita, ca si moda costumelor populare ca referinta la nationalitate, sau simbolismul anumitor bijuterii ca semn al identitatii burgheze. Prezentarea ei si arhiva de fotografii ca parte a expozitiei "Media, Art and Gender" au oferit un fundal istoric util pentru problemele reprezentarilor vizuale si ale constructiilor de gen.
II. WORKSHOP
Principala idee a workshop-ului, ca parte a proiectului "Media, Art and
Gender", a fost sa oferim artistilor o cantitate haotica de imagini de
gen (luate din diverse reviste) ca material de lucru pentru ei si sa investigam
posibilitatile reorganizarii lor in lucrari artistice pe subiectul genului.
Munca individuala sau colectiva din cadrul workshop-ului a rezultat in diferite
moduri de atasament fata de acest material. Acestea sunt de la experienta
personala relationata cu aceste imagini sau descoperirea unor tipare vizuale
ale reprezentarilor de gen din mass media pana la paralela cu istoria artei.
In functie de diferitele abordari ale artistilor, procesul workshop-ului a
avut urmatoarele directii:
work in space: reorganization of media material
Aceste activitati au rezultat in gruparea materialului media in functie de
tiparele vizuale ale imaginilor de gen sau ale tiparelor media in general.
Cautarea prin acest material a facut posibila descoperirea unor tipare care
se repetau, cum ar fi: imaginea chipului dublat al unei femei (dublat in oglinda
sau fara ea), imaginea unei femei cu fata pe jumatate acoperita, fragmentarea
corpului, tiparul inainte&dupa al naratiunilor de frumusete etc. In afara
de acestea, alte grupuri au fost facute: cupluri romantice, logo-uri pe corpuri,
barbati - femei; grupaje de prim-plan si titluri din aceste reviste au fost
rearanjate in texte experimentale
Lucrul practic cu materialul a oferit
o experienta ca baza pentru a descoperi tiparele media.
private/public - personal experience
Unii dintre participanti au legat propria lor experienta personala sau cotidiana
de imaginile din reviste gasite pe peretii spatiului H.Arta. Alaturarea fotografiilor
si istoriilor lor particulare cu sexismul tabletelor si reclamelor sau al
telenovelelor ca gen conventional feminin, au deschis un spatiu catre intimitate
ca atitudine fata de peisajul public al genului.
art/history parallel
Arhiva fotografica despre femeile din Timisoara la inceputul secolului 20
a oferit workshop-ului de la inceput suportul istoric si de istoria artei.
Participantii au facut insa si alte relationari de acest tip in timpul workshop-ului.
Cartile lor personale au servit ca punct de plecare pentru a descoperi tipare
vizuale similare in reprezentarea corpurilor feminine de acum un secol si
in fotografia de moda de astazi. Rezultatul acestei comparatii a aratat ca
ceea ce mai demult era considerata o postura pornografica a intrat astazi
in imagistica obisnuita de moda.
media, art and gender spaces - toilet, alternative
gallery, street, room
Dezvoltarea workshop-ului s-a petrecut in stransa legatura cu spatiul. De-a
lungul workshop-ului au aparut problemele topologiei genului, artei, intimitatii
sau sferei publice. Unele dintre aceste notiuni se legau de conditiile materiale
ale genului sau ale artei. A curata toaleta ca o treaba neplatita ce revine
in mod obisnuit femeii sau conditiile materiale in spatiul artistic alternativ
care este H.Arta (cum ar fi zgomotele pe care le faceau in timpul prezentarilor
mucitorii care lucrau) au aratat costurile existentiale care sunt produse
de inegalitatea sociala sau dificultatile care insotesc adesea alegerile alternative.
Intrucat unele dintre lucrari trateaza aceste probleme, aceasta abordare "sensibila
la spatiu" va fi si parte a expozitiei.
dissemination - discussions, exchanges, reader
Un beneficiu colateral al workshop-ului a fost schimbul de informatii, articole,
CD-uri despre scena de arta romaneasca sau sarba sau despre arta contemporana
in general. Aceste cadouri "informative" sunt esentiale in tarile
in care a calatori nu este usor din cauza dificultatilor financiare sau a
necesitatii vizei. Ele sunt de asemenea un bun inceput pentru a dezvolta o
retea care este necesara pentru colaborarea pe termen lung. Printarea Reader-ului
cu textele selectate despre problemele de "media, arta si gen" a
avut aceeasi importanta, intrucat bibliotecile nu ofera o alegere suficienta
in privinta titlurilor contemporane.
special note: changing the plan
Caracteristic pentru curgerea acestui workshop sau poate pentru workshop-uri
in general a fost faptul ca s-a dezvoltat in felul sau, care a fost diferit
de programul initial. Ca si coordonatori ai proiectului, nu am intentionat
sa avem o atitudine rigida fata de planul si de dezvoltarea lui, dar o schimbare
care s-a petrecut chiar la inceputul workshop-ului a parut prea subminanta
pentru noi. Intreaga situatie s-a creat in jurul lucrarii pe care participantii
din Serbia au insistat sa o realizeze in prima zi, in timp ce alti participanti
asteptau la H.Arta sa inceapa lucrul asa cum era stabilit in program. A fost
o situatie problematica, intrucat pe de o parte exista o motivatie autentica
a unor participanti sa produca o lucrare pentru acest proiect, pe de alta
parte a fost un stres urias al organizatorilor, intrucat decizia lor ar fi
putut avea drept consecinta compromiterea unei zile de lucru cu celalalt grup
de participanti. In cele din urma, aceasta situatie s-a rezolvat cu bine,
intrucat lucrarea primului grup a adus idei pentru workshop prin discutii
cu cel de-al doilea grup. In ziua urmatoare, aceasta experienta a deschis
discutii privind probleme generale legate de o lucrare artistica:
- lucru individual si de echipa - ne invata sistemele noastre educative sa
fim in competitie si sa nu lucram in grupuri,
- unde este punctul in care o tema sau un mediu specifice pentru un workshop
de arta devin o limitare pentru artisti,
- ce anume inseamna o reactie a unor artisti - cat de mult este un mit artistul
ca rebel si cat de mult a nu respecta un plan este ceva specific artistic.
In felul acesta, partea educativa a proiectului a fost interactiva. Nu a mers
lin tot timpul, dar cu siguranta a adus o experienta care poate fi aplicata
in proiectele viitoare.
IV. EXPOZITIE
Expozitia va include lucrari individuale sau de grup, produse de participanti, participanti si coordonatori, coordonatori si autori aranjate impreuna cu documentarea intregului proiect si cu fotografiile din arhiva Timisoarei In expozitie toate aceste categorii ale workshop-ului se transforma in categorii ale participantilor.
Participantii sunt:
Gordana Belic, Belgrad
Maja Bekan, Trebinje/Belgrad
Aura Balanescu, Timisoara
Gabi Cosma, Arad/Timisoara
Maria Crista, Timisoara
Anca Gyemant, Timisoara
Ioana Eremias, Arad/Timisoara
Tanja Markovic, Belgrad
Danica Minic, Belgrad
Rares Moldovan, Arad/Timisoara
Alin Neagu, Timisoara
Marija Pavlovic, Belgrad
Mihaela Petric, Timisoara
Gabrijel Savic, Belgrad
Rodica Tache, Timisoara
Raluca Voinea, Bucuresti
Smaranda Vultur - Fundatia A Treia Europa - Timisoara
Expozitia este lejer structurata in urmatoarele grupuri de lucrari, in functie de diferitele abordari ale subiectului media, art and gender:
- Cut&Paste -
- Private/Public -
- Material # conditions -
- Archive -
- Documentation
Iata cum au interpretat artistii aceste teme:
Cut&Paste
rearanjare, gasirea tiparelor, legaturi, interventii
----- Gabi Cosma ------
Titlu: Nato beauty honey style
Artistul a folosit diverse titluri din reviste ca material de lucru, pentru
a compune texte experimentale/ poeme vizuale/ colaje verbale. Legaturi intentionate
sau intamplatoare intre fonturile, culorile si sensul lor produc comentarii
cinice asupra acestui dictionar de gen sau doar introduc un bruiaj intr-un
astfel de canal de comunicare.
-------- Group work ----------
Anca Gyemant, Rodica Tache, Danica Minic, Maria Crista, Raluca Voinea, Gabrijel
Savic
Titlu: Patterns
Imagini din reviste sunt instalate potrivit tiparelor media folosite in reprezentarea
femeilor, barbatilor, corpului, sexualitatii, frumusetii etc. Ele sunt grupate
astfel:
Double faces
Covered faces
Fragmented body
Before&After
------ Ioana Eremias ----------
Titlu: Frivol
Artista va juxtapune posturi similare ale corpurilor feminine in arta erotica
sau pornografia de la inceputul secolului XX si din fotografia contemporana
de moda. Lucrarea este despre similaritate si diferenta: posturi asemanatoare
ale femeilor contrasteaza prin distanta vizuala in timp, evidenta, sau prin
schimbarea de gen care a insoti aceste posturi in timp.
------ Rares Moldovan --------
Titlu: Interventions
Folosind reviste "stralucitoare" pentru femei ca suport pentru desenele
sale, artistul lucreaza conform interventiei cu marker-ul, spray-ul sau vopseaua
familiara copiilor, graffitistilor, activistilor politici sau poate oricui.
Private/Public
intimitatea cu ecranul
------ Raluca Voinea ----------
Titlu: Libertatea ID
Pornind de la experienta ei zilnica a drumului la si de la lucrul la Muzeu
si de la imagistica sexista care ii agreseaza privirea pe parcursul acestuia,
autoarea isi relationeaza diferitele identitati - ca tanara femeie, istoric
de arta, curator, persoana traind in Bucuresti, la contextul mediatic caruia
ii este supusa vizual.
------- Danica Minic ----------
Titlu: Kasandra & Municipality
Autoarea isi expune propria arhiva de produse media legate de gen, care au
o anumita semnificatie personala in diferite feluri. Acestea sunt insotite
de declaratiile personale care leaga aceste imagini de sora si mama autoarei
si de ea insasi.
---------- Ioanna Eremias --------
Titlu: Top miss
Artista a facut o selectie de 10 frumuseti de top din materialul oferit. Ea
va crea o competitie intre ele, cerandu-le oamenilor sa voteze pentru Miss.
Castigatoarea acestei competitii va fi imprimata pe un tricou pe care artista
il va purta la vernisaj. Toate cele trei parti ale acestei lucrari - candidate,
vot si tricoul castigator - vor fi expuse impreuna.
----------- Group work --------
EVERYBODY
Titlu: I wanna live with common people
Iesind din galerie in spatiul public al orasului
cautand imagini de
gen pe strazile din Timisoara si fotografiindu-le
comparand oamenii
obisnuiti cu oamenii din reviste
fotografiind body collages realizate
din corpurile noastre si cele din reviste
corpurile noastre ca panouri
publicitare vii
expunand toate aceste imagini-hibrid
inapoi in
spatiul galeriei.
--------- Group work --------
Anca Gyemant, Rodica Tache, Maria Crista, Danica Minic
Titlu: Coordinators of the project
Aceasta este o parte separata a lucrarilor comune anterioare. Lucrarea expune
portretele celor 4 coordonatoare ale proiectului cu zambetul unei femei dintr-o
revista. Pentru a se prezenta publicului, coordonatorii proiectului imprumuta
tenul perfect, rujul stralucitor si perlele grele ale acesteia.
Material # conditions
destin in toalete si burghie?
-------- Group work --------
Gordana Belic, Maja Bekan, Tanja Markovic, Marija Pavlovic, Gabrijel Savic
Titlu: Consumption, toilet, leisure
Lucrarea este o inregistrare fotografica a interpretarii de catre artisti
a unor actiuni care sunt de obicei facute de femei sau asociate cu acestea.
Desemnand femeile ca si consumatori, forta de munca neplatita sau ca intruchipand
relatia beauty & romance & food , sedinta foto incepe cu timpul pentru
consumat, apoi duce la timpul pentru lucrat si se termina cu timpul de distractie.
Cautarea de catre artisti a unor articole ca mancare, detergent, farduri si
reviste de moda continua prin curatarea toaletei si se termina cu mancatul
chips-urilor, cititul revistei Vogue, fardatul.
Aceasta succesiune temporala este repetata prin instalarea lucrarii in spatiul
de la H.arta, care expune fotografiile in spatiul ce duce catre, in si in
afara toaletei, oferind experienta intima a toaletei in legatura cu arta despre
gen. Ideea lucrului asupra conditiilor materiale, care sunt produse de inegalitatea
sociala a textelor isi are originea in conditiile materiale care au fost fundalul
workshop-ului intr-un spatiu artistic alternativ asa cum este H.arta: artistii
au avut o problema cu cazarea lor la Caminul Studentesc si chiar au vrut sa
curete toaleta! Menajul ca o munca obisnuita si neplatita a femeilor este
in felul acesta legata de conditiile materiale ale evenimentelor de arta alternative,
demonstrand costurile existentiale legate de gen sau dificultatile care insotesc
adesea alegerile/ imposibilitatea alegerii unei (arte) alternative.
-------- Rares Moldovan -------
Titlu: Parasites
Artistul foloseste diverse deseuri, cum ar fi - fete taiate in timpul lucrului
altcuiva si resturi ramase din timpul lucrarilor de renovare, transformandu-le
intr-o multime de obiecte/ creaturi/ paraziti care continua sa se "amestece"
prin spatiu, ca un junk cu personalitate.
------ Aura Balanescu ------
Titlu: Image package
Artista si-a instalat imaginile publicitare alese de ea ca un pachet urias
pe masa care este impachetata in folie de plastic in care de obicei punem
mancare. Imaginile sunt servite pentru consum si trimit la obiectualizarea
corpului ca marfa.
Archive
fundal istoric
Fundatia A Treia Europa, Smaranda Vultur
Instalarea arhivei foto: Rodica Tache
Fotografii ale oamenilor din Timisoara la inceputul secolului XX - femei pozand
ca actrite, familii la picnic, mame cu copii
toate ofera un contrast
vizual si o vedere istorica asupra notiunilor de feminitate si masculinitate.
Docummentation
informatie diseminare
--------- Alin Neagu --------
Titlu: Workshop Record
Materialul video care a fost inregistrat in timpul workshop-ului este acum
in faza de editare si va fi de asemenea prezentat publicului in cadrul expozitiei.
--------- Group work ---------
Anca Gyemant, Rodica Tache, Danica Minic, Maria Crista
Titlu: Double workshop
In acelasi timp cu media, art and gender , am avut un alt "workshop"
care s-a desfasurat in aceeasi cladire. Muncitorii faceau niste renovari.
Sunetul burghielor ca fundal pentru prezentari nu a fost chiar o inspiratie,
dar avem niste fotografii bune ale acestor workshop-uri: workers arranging
the windows
looking at
workers arranging the images
Fotografiile
care au documentat dezvoltarea workshop-ului nostru vor fi prezentate impreuna
cu cele aratand munca lor. Si noi si ei am depus acelasi efort in munca noastra
si am fost public unii pentru ceilalti.
------- Danica Minic --------
Titlu: Media, art and gender READER
Este o selectie a unor texte introductive in: studii media feministe, culture
jamming ca miscare de arta/activista, relatii ale genului cu identitatea nationala
si arta Est-Europeana care trateaza probleme de gen.
--------- Group work ------------
EVERYBODY
Title: Miscellaneous: discussions, exchanges
Diferite materiale (cataloage, CD-uri), pe care participantii si le-au prezentat
reciproc in timpul workshop-ului vor fi expuse ca o parte relevanta a acestuia.