Spira mirabilis. Imnul revenirii ciclice a unei cresteri interioare Stefan Bertalan este un artist de o factura speciala: cautarile lui nelinistite, duse pina aproape de febrilitate, se indreapta toate spre racordarea realitatii artistice cu aceea a lumii, privita in intelesul sau originar de cosmos.

Stabilit la TimiSoara pe la inceputul anilor '60, de indata dupa terminarea studiilor de pictura la Academia clujeana, Bertalan a devenit, alaturi de Constantin Flondor, cu care era coleg la Liceul de Arta, un animator al mediului artistic local. Dorinta lui de autoperfectionare il impinge mereu spre lucrul neobosit si plin de pasiune. Se considera pe sine neformat dupa terminarea facultatii: "Am venit de la Cluj cu 2 grame, atit cintareSte un pui de liliac la naStere; dar in ciuda greutatii mici este foarte vital. M-am format singur, ca sa-mi pot face o metoda de lucru care sa eludeze copierea servila a naturii" - marturisea de curind artistul. Intilnirea Si prietenia celor doi cu Roman Cotosman, pe care l-au cunoscut prin 1962 Si cu care se frecventau, a dus la constituirea primului grup artistic experimental din Romania, Grupul 111. Aceasta s-a intimplat prin 1963, cind Cotosman se intorcea de la Paris cu dorinta de a-si schimba mijloacele de expresie (prin abordarea monotipurilor mononcrome si a colajelor constructiviste) dar si de a intemeia un grup de avangarda dupa modelul celebrului "Groupe de Recherche d'Art Visuel".

Perioada 1963-1966, cind artiStii expun prima data impreuna la o expozitie regionala, a fost considerata una a "constructivismului de studiu"(pentru a folosi o expresie pusa in circulatie de C. Flondor), caracterizata prin lecturi asidue Si comentarii din textele lui Kandinsky Si Klee sau comentarii la lucrarile cinetice ale lui Vasarely Si Nicolas Schöffer. In timp ce CotoSman iSi extindea cautarile asupra miScarii dincolo de suprafata tabloului, elaborind chiar proiecte de arta ambientala cu puneri in scena luministice, Flondor Si Bertalan desenau Si pictau geometric in carbune, guaSa sau in pastel pornind de la elemente din natura Si realizind ordonari ritmice ale ambientului. Bertalan lucra in acea perioada o serie de obiecte folclorice ("cauce") pictate in pastel Si transformate intr-un fel de structuri. Curind desenele lui devin pur geometrice, realizate din fine trasee albe pe cartoane negre. El creeaza astfel retele de elemente, spatializate prin contrastul puternic dintre alb Si negru Si producind un cinetism virtual. Prin 1967 realizeaza prima data trecerea de la bidimensional la tridimensionalitate, obtinuta prin crearea unor obiecte de acroSat pe perete, in care miscarea cinetica virtuala este sugerata din fire de bumbac alb, dispuse spatial intr-o retea intersectindu-se si proiectindu-se pe fondul negru al suportului dreptunghiular. Acest gen de lucrari vor fi expuse in 1968 la Sala Kalinderu, cu ocazia celei dintii expozitii importante pe care Grupul 111 a avut-o in capitala. Dar tot cu aceeasi ocazie Bertalan va expune Si o lucrare tridimensionala, intitulata Demonul lui Maxwell, primul obiect spatial, format dintr-o intersectie de doua planuri perpendiculare, a caror suprafata este formata din retele oblice de fire din bumbac alb si negru.

Expozitia din BucureSti a contribuit in mod hotaritor la recunoaSterea nationala a grupului, bine primit de catre majoritatea criticilor de arta Si de catre mediul artistic bucureStean Si a determinat selectarea artiStilor care-l alcatuiau in vederea participarii la Bienala Constructivista de la Nürnberg, in 1969. Alaturi de membrii Grupului 111 expuneau la aceasta bienala Si Pavel Ilie Si Mihai Rusu din BucureSti. Aceasta participare le-a adus la scurt timp recunoaSterea internationala asigurind un loc cinetismului romanesc in importante lucrari de sinteza. La bienala Stefan Bertalan a expus lucrarea de mari dimensiuni intitulata "Polimorfism", care facea sa se suprapuna suprafete plane din plexiglas, avind un desen geometric usor colorat, cu structuri tridimensionale din fire de nylon transparente sau colorate astfel incit se producea o vibratie optica dar Si o miScare virtuala in acelaSi timp. Constantin Flondor a participat cu o lucrare formata din mici module de oglinda acoperite apoi de sticla riglata, intitulata "Pionii regelui de sticla", lucrare care continea Si ea un cinetism virtual, in timp ce "Quaternar", proiectul lui CotoSman, propunea un lumino-cinetism real; acest proiect a fost realizata industrial Si a avut o expertiza inginereasca. Odata acest important moment artistic consumat, Grupul 111 s-a destramat prin stabilirea definitiv la Philadelphia a lui Roman Cotosman.

Nevoia de comunicare si de cooperare va fi mobilul continuarii activitatii de grup, chiar Si in aceste noi conditii date. Astfel Stefan Bertalan impreuna cu Constantin Flondor vor pune bazele unui nou grup artistic, grupul Sigma, incepind cu 1970, cind li se alatura mai multi tineri artiSti deveniti intre timp profesori la Liceul de Arta din TimiSoara (Doru Tulcan, Elisei Rusu, Ion Gaita Si matematicianul Lucian Codreanu).

O trasatura definitorie a acestui nou grup era programul declarat de lucru, bazat pe principiul muncii in echipa Si pe interdisciplinaritate (matematica, cibernetica, bionica, dar Si structuri plastice). Prima perioada de creatie a grupului Sigma (1970-1974) se caracterizeaza prin proiecte realizate in comun, fapt vizibil Si in sistemul participarii la expozitii. Un exemplu de astfel de proiect a fost "Turnul informational", conceput in 1970, imbinind arhitectura cu sculptura, informatia afiSata cu un spectacol de lumina Si sunet. Dar nu numai proiectele publice, cum ar fi structura geometrica realizata in 1971 pentru holul Casei Studentilor din TimiSoara sau proiectul de fintina care le-a adus si un premiu al U.A.P., au punctat momentele importante ale evolutiei grupului; o viziune noua asupra dezvoltarii lor ulterioare va fi marcata de actiunea si ambientul intitulate "Structuri gonflabile" Si realizate la Galeria Bastion din TimiSoara, cu ocazia Saptaminii artelor plastice UNESCO. La Galeria Bastion salile au fost organizate cu structuri gonflabile sub forma unor tuburi transparente, pe care, in momentul vernisajului, a avut loc o proiectie dia si de film. In felul acesta ambientul spatial a luat forma unui happening cu public. Tot in acelasi an Bertalan, Flondor si Tulcan au fost invitati sa participe la expozitia "Arta Si energie" din Bucuresti, unde au creat instalatii spatiale separate, dar in acelasi timp Si intr-un ansamblu unitar purtind marca inconfundabila a grupului. Ultima mare actiune comuna inainte de a se destrama a fost "Multivision" (prezentat in cadrul expozitiei "Studiul 1", TimiSoara, 1978), un ambient spatial format dintr-o structura tridimensionala din plase semitransparente colorate, dispuse spatial in forma de tetraedru, peste care a avut loc proiectia de film alb / negru si color pentru doua aparate.

Stefan Bertalan exercita o fascinatie asupra celorlalti membri ai grupului, fapt vizibil Si din schita de portret realizata de Constantin Flondor: "Virsta lui, experienta de om, maturitatea profesionala, temperamentul dominator cit Si nonconformismul sau m-au facut sa-l privesc cu admiratie Si cu teama. Era ca un foc unde in imediata apropiere temperatura pirjoleSte, dar a carui stralucire este o chemare".

Simtul pentru natura este pentru Stefan Bertalan o parte componenta a fiintei lui luind forma unei trairi implinite intr-un destin. In cautarea acestei impliniri iSi incepe artistul fiecare noua zi dedicata cu o intensitate neobiSnuita studiilor Si observatiilor sale. Indreptate inspre plante Si animale, inspre relatia dintre lumina Si umbra, dintre lumea vie Si soare, dintre meridianele cerului Si pozitia soarelui pe bolta, cercetarile sale se formuleaza intr-o viziune unificatoare a universului. Intensitatea trairilor lui in fata naturii, tradusa prin gesturi artistice de o mare sensibilitate, uneori chiar dramatice, se imbina cu studiile exacte - de bionica Si de matematica (geometrie) - creind un amestec de o certa plasticitate amintind de vocatia artistului universal din aceeaSi familie spirituala cu Leonardo. Dar iata cum explica Bertalan aceasta orientare pe care a gasit-o pentru propriile lui cercetari: "De ani de zile activitatea mea creatoare se motiveaza pentru mine ca o necesitate vitala de a gindi acest proces intr-o functie de observare, de identificare si proiectare psihica prin niste experiente cu fapte biologice ca: impartirea, cresterea, ingrijirea lor ( a plantelor n. n. ), orientarea formala spre lumina, forma, organizare, structura de ansamblu, statistic notate prin mediile desenului, prin fotografie, simultan acoperind forme si teritorii ale curiozitatii, fortei, imitatiei si ale modelului - accentuarea eului Si exprimarea posibilitatilor personale, construirea spatiilor prin alte mijloace decit cele cunoscute, in sfirsit reintegrarea in viata omului modern a unui suflet strabun Si primitiv, o unitate subiect-obiect perceput".

Aceste preocupari, guvernate de o astfel de structura interioara ca a sa, l-au condus spre primele experimente in natura; formindu-se singur prin lecturi Si exemple din lumea artei, Bertalan a incercat sa-si pastreze impulsurile native, arhetipurile, sa-si cultive originile, cu care vine de generatii Si care in cele din urma constituie originalitatea fiecarui artist. In iulie 1972 organizeaza pe malul riului TimiS un ambient, pe care l-a numit OraS - ambient natural. In nisipul plajei imagineaza un relief "deluros" peste care intervine cu nuiele, bete, balegar uscat, hirtie, carton desenind o aSezare imaginara care, fotografiata de aproape, primeSte o impresionanta "realitate". Acest proces, simplu in aparenta, de schimbare a formelor de nisip, traduce o manifestare a unei cognitivitati profunde, o relatie ampla intre creier Si natura, o "hranire" a artistului prin experiment. Un an mai tirziu, in august 1973, ironic dedicata zilei de 23 August, cum declara artistul insuSi, a realizat impreuna cu arhitectul Serban Sturdza actiunea Benzi tensionate peste TimiS urmarind o uniune launtrica cu natura. Riul TimiS evoca pentru artist un ritm al vietii, un element vital cum ar fi o aorta pentru un corp legind mai multe organe vitale, in cazul acestea aSezarile umane aflate pe malul apei. Atractia pentru noile materiale - firele de nylon sau benzile colorate din plastic - a fost o constanta a artiStilor din grupul Sigma, iar pentru Bertalan si Flondor dateaza chiar de pe la mijlocul anilor '60, din perioada constructivista. Folosirea benzilor intens colorate, in special in rosu, se va generaliza de acum incolo Si in actiunile de grup. Artistul Si-a descris aceasta actiune aratind ca a urmarit relatia dintre planul orizontal al apei ( cu jocurile ei de reflexe Si oglindiri ) Si cel vertical al salciilor, in cadrul caruia a intins Si a tensionat benzile colorate incercind sa realizeze un "pod flexibil" de oblice si de curbe. Felul in care s-a derulat actiunea a lasat loc si intimplarii, adica elementelor din natura care au actionat neasteptat - vintul, lumina, apa.

Acelasi tip de problematica a fost reluat peste citiva ani in actiunea - interventie intitulata Membrane - Datura stramonium (august 1976) Si desfaSurata la Padurea Verde, actiune la care au participat ca ajutoare citiva studenti de la arhitectura. Si in acest caz Bertalan exploreaza posibilitatile expresive ale benzilor tensionate, colorate sau transparente, si a unor suprafete pentagonale de pinza alba, realizate dupa modelul vegetal al plantei numita cu numele comun "datura"; modelul acestei flori care se deschide treptat noaptea ofilindu-se dimineata este preluat din natura si transpus sub forma unor membrane pe care se proiecteaza jocul de lumini si umbre al frunzisului. Aceste structuri geometrice diafane, implantate de artist in mediul organic al padurii, impun o noua ordine spatiala care, desi vine din afara, respecta principiile de organizare ale naturii.

Apropiata de prima lui actiune la Timis, din 1972, actiunea intitulata Dracsina - sat de dimineata pina seara, desfaSurata tot in apropierea riului TimiS, linga un sat, a folosit o organizare spatiala imitind reliefuri din nisip devenite "insule" intr-o apa Si structuri din discuri de aluminiu Si folii de nylon, in scopul de a observa expresivitatea plastica a acestor diverse materiale intr-o situatie ambientala. Actiunea, care s-a desfaSurat o zi intreaga, a avut in vedere Si aspectul temporal Si felul in care scurgerea zile se reflecta in aceasta instalatie, ca Si relatia cu vietuitoarele sau plantele din imediata apropiere a satului.

Cercetarile lui Bertalan s-au indreptat Si inspre Leonardo, despre care Si-a pus intrebarea daca Si in ce mod mai este astazi studiat de catre tinerele generatii de artiSti. Impreuna cu 50 de studenti de la arhitectura a realizat actiunea Leonardo. Spectacol pentru public (iunie 1978), soldata cu o interventie in Parcul Central al oraSului TimiSoara. Aceasta actiune fusese precedata de o alta, in 1977, intitulata O duminica plastica. Spectacol pentru publicul parcului, care a fost ca o "repetitie" a ceea ce anul urmator s-a concretizat ca o problematica coerent formulata. Participantii au realizat fiecare cite o forma geometrica complexa propunindu-si sa studieze felul in care aceste forme sint percepute in spatiu sau cum se comporta ele in relatie cu lumina Si umbra. Formele, raspindite in iarba sau suspendate de crengile copacilor, erau insotite Si de texte-citate din Leonardo. Aceasta actiune, care avea in primul rind un scop didactic imediat, acela de a studia practic Si de a gasi raspunsuri la unele intrebari plastice, a devenit, prin iesirea in spatiul public, o forma de manifestare care dorea sa antreneze Si participarea trecatorilor intr-o incercare de modelare a gustului public sau de incitare la dezvoltarea unor opinii personale.

De la aceasta manifestare Si pina la actiunea din decembrie 1979 de la sala Kalinderu din BucureSti Si intitulata Am trait 130 de zile cu o planta de floarea soarelui, nu mai este decit un pas, deSi acest pas l-a pus pe artist in ipostaza de a acta direct, singur, in fata unui public. La invitatia lui Andrei PleSu, care il vizitase in prealabil la Timisoara Si cunostea proiectul sau artistic dedicat plantei de floarea soarelui, Stefan Bertalan a acceptat sa realizeze o actiune cu un caracter extrem de personal, ramasa, in felul ei, unica in istoria acestui gen in Romania. Proiectul sau avea la baza studierea dezvoltarii acestei plante de la incoltirea semintei trecind prin toate fazele evolutiei ei - creStere, inflorire, rodire Si apoi moarte. Pe durata acestei evolutii, de 130 de zile, artistul se documenteaza fotografic Si cu desene Si urmareSte in scris - ca intr-un jurnal - cele mai mici modificari cotidiene. Actiunea, motivata de dezvoltarea biologica intr-un ciclu complet al unei plante, primeSte o consistenta filozofica devenind o meditatie asupra existentei umane Si asupra celei cosmice. Exista in actiunile Si in textele lui Bertalan Si o sensibilitate ecologica (caracteristica pentru toti membri Sigma de altfel ), dar care in cazul sau se ridica la o interpretare de proportii planetare. Evenimentul propriu-zis s-a desfaSurat in jurul unei instalatii realizate dintr-o tulpina uscata de floarea soarelui, de care au fost prinse pagini cu notatii de jurnal Si desene din timpul documentarii asupra evolutiei plantei. Artistul a citit textele sale filozofice exprimate in formulari poetice Si a savirSit in fata publicului o serie de miScari ca un ritual traspunind mai elocvent, mai impresionant continutul.

Sentimentul cosmic despre care vorbeam anterior se face simtit Si din orientarea figurii umane dupa directiile fundamentale, date de cele patru puncte cardinale, pe care artistul le evoca intr-un fel de introducere interpretind de fapt mitul civilizatiei in concurenta cu natura: "Sintem orientati cu fata spre Sud, vatra Si leaganul culturii noastre. La stinga avem peisajul natural - sufletul cultivator al pamintului - al vietii, Rasaritul spre care ne mai rotim doar capul Si miinile. Acolo - Natura - instinctele naturale, modele ale dezvoltarii, experienta milenara de ani".

Dupa aceasta el a evocat atmosfera varatica, in care floarea soarelui a aparut, prin contrast cu frigul toamnei tirzii, cel al momentului din timpul actiunii: "E toamna tirzie sau un inceput de anotimp, iar fortele umezelii seamana putrezire pe la marginile lucrurilor Si faptelor. Sa ne inchidem ochii Si sa ne imaginam binele existentei unei plante de floarea soarelui. Si sa ne spunem ca pur Si simplu e bine ca posedam o tulpina de floarea soarelui intr-o toamna tirzie - nudul unei tulpini de floarea soarelui. Apoi sa ne-o imaginam in planul elanului sau vital, cu frunze in deschiderea diminetii, cu imnul sau gestul sau ce tinde spre lumina Si inaltare"(…). Rezumind de fapt esenta despre aceasta planta Bertalan o defineSte ca "spirala, miScare Si gest" aratind ca planul actiunii a inceput de la o saminta: "Saminta este un plan impaturit. Ne apropiem de ea ca obiect al simturilor generind alte Si alte planuri, ca organe ale vietii noastre". Ciclul creSterii este evocat prin dezvoltarea frunzelor, comparate cu existenta simturilor umane, transpuse apoi intr-o miScare a constelatiilor pe bolta: "Frunzele sale suculente in bataia soarelui, frunze cu infatiSare de aripa-organ Si inSurubare in sintagmele existentei, cu vocale, consoane Si diftongi articulate intr-un limbaj suculent incepind cu zorile - o succesiune de spatii, creStere ritmica ce revine mereu".

Dar aceasta stare de reverie care da naStere unei adevarate viziuni asupra universului se incheie printr-o trezire la realitatea imediata - toamna tirzie Si sala in care se afla doar o tulpina uscata de floarea soarelui. Artistul are convingerea ca "lectia naturii" va servi de model existential Si de aceea continua seria de cercetari asupra lumii vegetale cu vita de vie, planta de fasole incoltita din bobul uscat sau conopida. Aceste exemple constituie pentru el tot atitea modele de adaptare la viata Si solutii practice oferite de lumea vegetala. Urmarind vitalitatea uluitoare a plantelor, a mugurelui de vita care creSte Si se ramifica in vrejuri, structura fractala a frunzei de vita de vie sau a fructului plantei de conopida artistul evidentiaza traseele de retele Si de comunicatie Si in final raportul dintre ordine Si haos care alcatuieSte un limbaj nou, greu de definit, acela al lumii organice. Opozitia dintre lumea organica Si cea anorganica a fost pusa mai bine in evidenta prin actiunea realizata la Girda Seaca, in Muntii Apuseni (1980): pe un versant despadurit Si plin de pietre mari aduse de un torent, pe valea Girdei Seci, artistul, al carui corp semiacoperit cu o banda textila alba, se detaSeaza sculptural pe fundalul pietrelor, pozeaza in fata aparatului de fotografiat. Contrastul dintre fragilitatea corpului uman in relatie cu imensitatea lumii anorganice a pietrelor constituie o tema de meditatie asupra caducitatii, a trecerii in raport cu elementele "durabile".

Aceeasi relatie dintre organic Si anorganic, dintre corp Si urma lasata de acesta pe un material "moale" ca Si nisipul il preocupa pe Bertalan in actiunea cu luminari de la riul TimiS, pentru care ii pozeaza fiul Andreas (1980-1981). Corpul nud al copilului este fotografiat pe inserate, la lumina luminarilor, astfel incit trasaturile reale se Sterg, iar baiatul devine o figura deformata a noptii, o aparitie ambigua, a carui realitate este pusa la indoiala. Corpul luminat devine altceva decit este in realitate Si cu atit mai mult urma lasata de acesta, un negativ care luminat altfel devine pozitiv, care din relief concav, datorita luminii pieziSe, pare convex.

Dupa cautari, de multe ori chinuitoare, pe un teren prea putin cercetat in mediul artistic romanesc ( comparativ cu experientele din alte parti ale Europei ) Bertalan a ajuns la niSte convingeri pe care le-a structurat cel mai elocvent in actiunile Si instalatiile sale. Iata ce marturisea artistul intr-o scrisoare adresata lui Gheorghe Vida: "Si iata ca mult timp parea ca studiile mele de biologie nu duc nicaieri, decit la studii fara ieSire - Si totuSi, consecvent tendintelor, m-am indreptat in mod natural, fara graba, spre sensurile propriilor mele preocupari - Si cu toate ca pe plan mondial exista practici ambientale cu mult inainte ca eu sa fac primele incercari la TimiS, cea de a doua etapa, cea actuala, s-a conturat prin consecventa Si izolarea imensa in care traiesc Si traim, fixindu-ne asupra biologiei, cea care m-a scos prima oara pentru studiu in fata casei, unde exista soare; apoi relatiile necesare m-au scos definitiv din cadrul bidimensional al tabloului in spatiul real".

Sistemul artistic initiat de Stefan Bertalan a ramas unul interpretat intr-o cheie personala; chiar daca publicul nu era introdus in semnificatia cuvintelor-notiuni cu valoare simbolica speciala Si a gesturilor sale artistice, comunicarea s-a realizat in mod empatic. La inceputul anilor '80 familia sa a ales calea emigrarii din tara, astfel incit artistul, marginalizat Si eliminat sistematic din expozitii, dat afara din postul din invatamintul superior, paraseSte tara dupa o perioada de "carantina" care il arunca intr-o profunda drama sufleteasca. Opera lui nu este cunoscuta suficient nici astazi, ca urmare a unei conjuncturi stranii Si nefavorabile care planeaza inca Si astazi asupra sa.

Ileana Pintilie